Cum a apărut codul de bare și ce legătură are cu „semnul Fiarei”

1633

Când Bernard Silver și Norman Joseph Woodland au vândut, în 1952, patentul codului de bare pentru 15.000$, niciunul dintre ei nu anticipa că invenţia lor va ajunge o afacere care să valoreze 2.000 de miliarde de dolari. Și nici că inovaţia adoptată mondial avea să fie blamată de adepţi vocali ai teoriilor conspiraţioniste cu tentă apocaliptică drept nici mai mult, nici mai puţin decât „semnul Fiarei".

Dar s-a întâmplat. Ideea pe care Woodland – un tânăr profesor din Manhattan – a avut-o în timp ce își plimba degetele prin nisip a revoluţionat modul în care stocurile de produse sunt codate pentru inventariere în întreaga lume.

Bernard Silver tocmai absolvise Institului Tehnologic Drexel (Philadelphia), când un client i-a cerut să dezvolte un sistem automat de identificare a produselor. Silver i-a povestit prietenului său, Woodland, care a fost captivat de idee și a început să lucreze la proiect.

Așa că Silver și Woodland au început să caute o modalitate prin care să pună un cod unic pentru fiecare produs dintr-un stoc, cod care să poată fi cu ușurinţă scanat de un dispozitiv mecanic. Iniţial au folosit o schemă cu cerneală care devenea vizibilă la radiaţiile ultraviolete. Dispozitivul creat astfel funcţiona, însă sistemul per ansamblu avea de suferit fiindcă cerneala nu rezista prea mult timp, iar metoda era foarte scumpă.

Pe 20 octombrie 1949, cei doi au publicat o lucrare intitulată „Aparat și metodă de clasificare", descriindu-și invenţia ca pe o „artă de clasificare a produselor, pe baza modelelor". Invenţia lor, avantgardistă, nu a fost însă viabilă din punct de vedere economic până în 1970, când laserul a început să fie folosit pe scară largă.

Codul de bare, așa cum îl știm astăzi, a început să fie folosit ca model general de identificare a produselor la 7 octombrie 1952, cu 10 ani înainte ca Silver să moară. În 1992, Woodland a primit distincţia „National Medal of Technology" din partea președintelui George W. Bush.

În iunie 1974, primul scaner UPC realizat de NCR Corporation (care se numea pe atunci National Cash Register Co.) a fost instalat la supermarketul Marsh din Troy, Ohio. La 26 iunie 1974 a fost scanat și înregistrat primul produs cu cod de bare. Produsul era un pachet de 10 lame de gumă de mestecat de marca Wrigley. Pachetul respectiv este expus astăzi la Muzeul Smithsonian. Istoria nu a păstrat însă și numele cumpărătorului.

Este greu de identificat precis modul în care invenţia de clasificare a produselor a ajuns să fie asociată de conspiraţioniști „semnului Fiarei", însă câteva repere sunt intuitive. Mai întâi, conceptul de „semn al Fiarei" provine din profeţia biblică din cartea Apocalipsa, atribuită apostolului Ioan.

Pasajul principal în care apare menţionată expresia este Apocalipsa 13:15-18, care face referire la un număr folosit în contextul unei noi ordini mondiale. Potrivit profeţiei, această formă de guvernare mondială impune un sistem economic în care fiecare individ are asociat un număr. Fără acest număr, nimeni nu poate să vândă sau să cumpere. Paralela cu dimensiunea comercială și caracteristicile codului de bare este unul dintre aspectele invocate de conspiraţioniști.

Versetul biblic care încheie pasajul amintit anterior adaugă încă două elemente care alimentează speculaţiile. Versetul 18 spune: „Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere sã socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase." Pe de o parte, aceasta înseamnă că semnul nu este unul asociat vizibil cu „Fiara", nu este perceput de majoritate ca fiind ceva nociv. Pe de altă parte, stipularea numărului 666 a dat naștere la numeroase controverse. Paralela pe care conspiraţioniștii au construit-o între 666 și codul de bare este că, potrivit structurii acestuia din urmă, fiecare cod de bare avea trei headere de identificare (trei linii mai lungi), care reprezintă cifra 6 și care ar fi esenţiale pentru citirea restului codului. Lucrul acesta este, însă fals, nu toate codurile de bare cuprind obligatoriu trei menţionări ale cifrei 6.