Moduri în care dieta poate afecta felul în care arăţi

35

De cele mai multe ori, ceea ce mâncăm şi cum mâncăm, precum şi stilul de viaţă şi stresul sunt aspecte care influenţează în mod categoric sănătatea noastră.

Robynne Chutkan, doctor în medicină, gastroenterolog şi fondatoarea a Digestive Center for Women, care tocmai a publicat prima sa carte, explică în ce fel ne afectează ceea ce mâncăm. Robyne Chutkan, după ce a lucrat un timp îndelungat pentru tratarea bolilor digestive, a hotărât să-şi concentreze atenţia mai mult asupra prevenirii acestora. Ea susţine că bolile digestive nu apar ca din senin, ci au o foarte mare legătură cu alimentaţia şi cu stilul de viaţă, notează The Atlantic.

Robynne Chutkan menţionează, de asemenea, faptul că alimentaţia are, în mod indirect, o mare influenţă asupra aspectului fizic. Spre exemplu, afecţiuni ale pielii precum rozaceea, din cauza căreia apare roşeaţa pe obraji şi pe nas, este o boală autoimună a cărei cauză nu este cunoscută, dar care are însă o strânsă legătură cu disbioza. Dizbioza este un dezechilibru între speciile bacteriene protectoare şi speciile bacteriene considerate a fi patogene din intestine. Robynne a descoperit că există o strânsă legătură între piele şi intestine, iar unul dintre lucrurile despre care vorbeşte în cartea sa Gutbliss: A 10-Day Plan to Ban Bloat, Flush Toxins, and Dump Your Digestive Baggage este acela că pielea reprezintă exteriorul tractului gastrointestinal, iar acesta reprezintă interiorul pielii. Ea explică acest lucru în felul următor: o femeie care foloseşte machiaj şi îl aplică dimineaţa va observa că seara acesta nu mai este, a dispărut. Ceea ce s-a întâmplat a fost că acesta a fost absorbit de piele. La fel se întâmplă şi în sensul opus: efectul anumitor alimente care intră în corpul unei persoane va fi vizibil pe pielea ei.

În cartea sa, Robynne nu propune diete sau lucruri asemănătoare, ci recomandă metode prin care se poate obţine şi menţine sănătatea aparatului digestiv. Hipocrate spunea că toate bolile încep în intestine. Robynne propune un plan de 10 zile în care cei doritori să facă mici schimbări şi să poată vedea de asemenea, rezultatele. Ea explică cum după această perioadă, cei care vor să nu aibă probleme gastrointestinale, vor trebui să-şi schimbe stilul de viaţă şi dieta. În general, oamenii petrec 80% din timpul lor „intoxicându-se" şi 20%, „dezintoxicându-se", când de fapt, ar trebui să fie invers. „Intoxicarea" are loc atunci când consumă alimente sau băuturi nesănătoase sau când au o viaţă sedentară, iar „dezintoxicarea" când se întâmplă opusul. Nimeni nu neagă faptul că există anumite boli a căror cauză nu este cunoscută sau are legătură cu mediul înconjurător, cu moştenirea genetică, însă de foarte multe ori există o conexiune între boli şi stilul de viaţă.

Robynne Chutkan explică, de asemenea, diferenţele care există între tractul gastrointestinal al femeilor şi cel al bărbaţilor. Pe de-o parte, colonul femeilor este mai lung decât cel al bărbaţilor cu aproximativ 10 cm. Nu se ştie de ce, dar se pare că fiind mai lung permite o mai mare absorţie de apă sau lichide în timpul sarcinii, momente în care trebuie să existe lichid amniotic din abundenţă, iar circulaţia şi volumul sângelui se măresc. O mai mare lungime a colonului la femei creează redundanţă, iar curburile şi întorsurile acestuia fac ca femeile să sufere de constipaţie şi balonare mai des decât bărbaţii. Pe de altă parte, există diferenţe şi în ceea ce priveşte pelvisul, care la femei este mai rotunjit, ceea ce permite uterului să se mărească în momentul sarcinii. Colonul femeilor se află mai jos, în pelvis, unde împarte spaţiul disponibil cu uterul, cu ovarele, cu tuburile falopiene şi cu vezica. În schimb, la bărbaţi, colonul se află mai sus, spre abdomen, unde nu-şi împarte spaţiul decât cu o glandă mică, prostata şi cu vezica.

În ciuda faptului că există atâtea diferenţe din punct de vedere anatomic, bolile digestive pot fi prevenite prin același stil de viaţă sănătos, care cuprinde o alimentaţie corectă şi obiceiul de a face mișcare.