Faţa invizibilă a urbanismului: de la orașul real la cel virtual

15

Mai mult de jumătate din populaţia lumii este concentrată în zonele urbane. O analiză publicată de BBC arată faţa mai puţin vizibilă a orașului și modul în care acesta ne schimbă viaţa și percepţiile. Potrivit acesteia, orașul nu are doar un impact cultural asupra locuitorilor lui, ci și un impact biologic.

 Oraşele acoperă doar 3% din suprafaţa terestră a Planetei, dar reprezintă casa a mai bine de jumătate din populaţia lumii. Concentraţia foarte mare de oameni atraşi de stilul de viaţă urban creează un adevărat Babilon, din punct de vedere al diversităţii limbilor vorbite, a afirmat Gaia Vince, jurnalist specializat în știinţă, într-un articol publicat de BBC. De exemplu, în New York locuiesc persoane care vorbesc peste 800 de limbi diferite, aceasta fiind cea mai mare densitate de limbi vorbite din lume. Un alt exemplu în aceeași privinţă este Londra, un oraș atât de cosmopolit, încât proporţia de locuitori britanici albi a scăzut sub 50%.

Efectele biologice ale urbanismului

Urbanizarea nu are numai efecte culturale, ci și biologice, pentru că aceste „amestecuri urbane" duc la modificarea genetică a oamenilor. Urbanizarea care are loc acum generează un amestec de culturi, rase şi idei fără precedent. Ca urmare, oamenii sunt acum asemănători din punct de vedere genetic mai mult decât oricând.

În opinia jurnalistei britanice, există și un aspect pozitiv, deoarece acest „melanj genetic şi cultural" care erodează barierele între rase, duce la crearea unor noi opere de artă, muzică şi ştiinţă. În plus, omogenizarea locuitorilor crește gradul de toleranţă, o practică mai puţin specifică altor habitate umane, precum satul.

Oraș real vs. Oraș virtual

Datorită comunicării online, oraşele au dobândit o cu totul altă reprezentare, susţine mai departe Gaia Vince. Acest „oraş virtual" al comunităţilor formate online, prin intermediul reţelelor de socializare, este incredibil de puternic şi nu este neapărat limitat la contururile geografice ale oraşului real. Persoanele cu viziuni similare se pot găsi reciproc cu uşurinţă pe forumurile online în acelaşi mod în care cluburile cu interese speciale se adună într-o cafenea din oraşul real.

Efectele unor astfel de „oraşe virtuale" au fost mai vizibile ca oricând în perioada revoluţiilor arabe din partea de nord a Africii şi din Orientul Mijlociu. Oameni în carne şi oase s-au unit pe stradă, după ce au comunicat în interiorul „oraşelor virtuale". În ciuda acestui fapt, aceste oraşe au şi o parte problematică. Niciodată în istorie nu a existat atât de multă informaţie disponibilă despre vieţile oamenilor într-o formă atât de accesibilă. În decursul unei zile, o persoană dintr-un oraş occidental este expusă unei cantităţi de date pe care o persoană de acum câteva secole ar fi adunat-o timp de o viaţă.

Faţa mai puţin misterioasă a „noului Babilon"

Konrad Lorenz, laureat al Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, în cartea „Cele 8 păcate capitale ale omenirii civilizate", identifică suprapopularea urbană ca un prim păcat capital. El susţine că prin „înmulţirea fără măsură a omului", indivizii îşi pierd cele mai înalte şi nobile însuşiri şi capacităţi: „Cu siguranţă că aglomerarea unor mase umane în marile oraşe moderne este în mare măsură vinovată de incapacitatea noastră de a mai percepe chipul aproapelui nostru în fantasmagoria chipurilor mereu schimbătoare ce se tot suprapun şi estompează". Acest lucru ne împinge spre o izolare, declanşând manifestări agresive, ca urmare a aglomerării multor indivizi într-un spaţiu restrâns. Devenim atât de mulţi, încât nu ne mai suportăm. Ca urmare a acestor sentimente, civilizaţia urbană renunţă a se mai implica sentimental în relaţii, fiind mai degrabă indiferentă. Prin „epuizarea şi eşuarea relaţiilor interumane […] şi lipsa generală de amabilitate", se construiește o societate în care interesul faţă de binele celuilalt este minimalizat.

Dincolo de problemele ecologice generate de progresul urban, iată că alte elemente mai puţin observabile ilustrează efectele pe care urbanismul îl are asupra individului. Este importantă conștientizarea faptului că aceste efecte există. Altfel, fiinţa umană poate fi vulnerabilă în faţa unor tendinţe pe care nu le poate controla. Ar putea însă, să le înfrunte prin asumarea deciziilor personale și construirea unui sistem de valori care să reziste în faţa oricăror presiuni externe.