Haiducii reţelelor și lupta pentru kilobiţi – ediţia ST iulie

338

Dacă nu aţi descoperit încă ediţia de iulie a revistei "Semnele timpului", trebuie să știţi că aceasta este una cu adevărat eclectică. În timp ce articolul de copertă vorbește despre moralitatea comportamentului nostru online, interiorul revistei dezvăluie materiale dintr-o varietate de domenii: economie, religie, știinţă, artă și societate.

Eliza Berzescu deschide ediţia acestei luni cu un material despre inegalitatea economică. „Vântul schimbării” vorbește despre motivele întemeiate pe care le avem pentru a fi nemulţumiţi și despre alternativele credibile la acesta. Astăzi, nivelul inechităţii în ceea ce privește veniturile s-a întors la pragul extrem de dinaintea Marii Depresii. Nu este momentul pentru optimism, scrie Berzescu, ci ne aflăm în punctul în care trebuie să observăm, să evaluăm și să decidem ce ţine de noi pentru a evita scenariile care ar putea repeta ororile istoriei.

Marius Necula analizează complicata relaţie dintre biserică și stat, o discuţie pornită după ce, în iunie, în judeţul Gorj, la cererea inspectorului de specialitate, trebuia ca profesorii de religie să-i furnizeze informaţii cu privire la numărul elevilor neoprotestanţi din școli, numărul familiilor eterodoxe din localităţile judeţului, situaţia caselor de rugăciune, numele pastorului, felul și frecvenţa activităţilor de prozelitism și implicarea preotului paroh în relaţia cu școala și în activitatea de „combatere a acestui fenomen“. Argumentele pro și contra separării bisericii de stat sunt evaluate pentru a lăsa loc favorizării uneia dintre dominante. Descoperiţi care, în numărul din iulie.

Alina Kartman semnează articolul de fond al acestei ediţii, un material care atacă o problemă suficient de complexă pentru a da bătăi de cap oricui încearcă să o ia în serios: etica partajării fișierelor online. O abordare care evită simplismul în încercarea de a ajunge totuși la o concluzie funcţională.

Florin Gheţu începe seria dedicată evaluării unor subiecte extrem de ofertante din domeniul creaţionismului cu o analiză despre complexitatea fascinantă a ADN-ului. Într-un limbaj accesibil, Gheţu explică miracolele celulare pe care le trăim în fiecare zi, supunând toată expunerea evaluării cititorului: Ar fi posibil așa ceva fără un Creator?

Adrian Bocăneanu ne prezintă în ediţia aceasta o personalitate din lumea artei. Prin intermediul interviului cu maestrul Herbert Blomstedt, pătrundem discret și cu acordul lui, în intimitatea vieţii unui om dedicat lui Dumnezeu și muzicii. Din confesiunea maestrului, aflăm, de pildă, că în tinereţe atât el, cât și fratele lui au fost fascinaţi de prima parte a Simfoniei a IV-a a lui Bruckner.

Nicu Butoi semnează un material bogat în argumente proaspete, desprinse dintr-o viziune aparte a unei vieţi care învinge singurătatea și inutilitatea, despre ceea ce înseamnă rostul nostru pe acest pământ.

Corina Matei atacă popularitatea „credinţei smintite” într-un articol care pune un diagnostic fatal superstiţiei. La finalul lecturii acestui material, vă veţi fi conturat deja un cadru de evaluare a ajutorului ocult, pe care îl reprezintă „amuletele” purtate chiar și de cei credincioși: „Dacă prin comportamentul tău, i-ai îndepărtat pe semeni de Dumnezeu, chiar dacă i-ai ajutat în chestiuni concrete, atunci lucrarea ta nu este călăuzită de sus, ci poate fi o roadă înșelătoare.”

Andreea Irimia încheie ediţia de iulie cu un episod inspirator din viaţa Irenei Sendler, un personaj istoric cu un caracter frumos, care a reușit să lupte împotriva nedreptăţii într-un moment de orbire mondială, salvând viaţa a 2.500 de copii.