Există lecturi teologice care provoacă gândirea, zdruncină certitudinile şi schimbă inima omului. Din fericire, piaţa de carte românească este tot mai bogată la acest capitol, motiv pentru care trecem în revistă câteva cărţi ce merită citite măcar o dată.
Interpretarea Scripturii. Publicat de Editura Viaţă şi Sănătate, volumul Interpretarea Scripturii (520 pagini) este rodul eforturilor a 49 de teologi de elită care răspund unor întrebări diverse despre şi din Biblie, întrebări pe care şi le pune orice cititor onest al Scripturii, lipsit de educaţie sau expertiză teologică. De pildă: Cine a stabilit cărţile care să fie incluse în canonul biblic? sau: Ard păcătoşii într-un iad veşnic? sunt doar două dintre cele 107 întrebări la care se oferă răspunsuri argumentate biblic.
Prezenţa viitorului. O apariţie mai veche de la Editura Cartea Creştină, Prezenţa viitorului, de George Eldon Ladd, este, probabil, una dintre cele mai provocatoare cărţi de teologie traduse în limba română. Tema cărţii este Împărăţia lui Dumnezeu. După o excelentă sinteză a subiectului din Vechiul Testament, autorul face o analiză minuţioasă a mesajului lui Iisus Christos cu privire la modul în care Împărăţia Cerurilor devine o realitate pentru locuitorii Pământului, creştinii fiind un popor care trăieşte „între veacuri“.
Omul nu e singur. Publicată în Colecţia Judaica a Editurii Hasefer, cartea rabinului Abraham Joshua Heschel explorează căutarea omului de Dumnezeu, arătând că omul este aşezat înaintea unui verdict de care nu poate fugi nicicum: să admită ori să conteste existenţa lui Dumnezeu. „Omul nu-şi poate permite să se declare neutru cu privire la o realitate de care atârnă sensul vieţii lui“, afirmă Heschel, aruncându-şi cititorii într-un
labirint al întrebărilor şi observaţiilor din care nimeni nu va ieşi neschimbat.
Costul uceniciei. Teologul Dietrich Bonhoeffer, căzut victimă în mâinile criminale ale celui
de-Al Treilea Reich, ne oferă prin acest volum (publicat de Editura Peregrinul, Cluj-Napoca)
o perspectivă inedită şi necesară asupra uceniciei creştine, definită prin prisma Predicii de pe Munte. Pentru Bonhoeffer, „spusele lui [Christos] nu sunt o doctrină, ci o reaşezare a
existenţei“. Totodată, teologul german semnalează pericolul „harului ieftin“ care îndreptăţeşte păcatul, nu păcătosul, şi propune un model de ucenicie creştină după exemplul „harului costisitor“ care este Fiul întrupat al lui Dumnezeu.
