WikiLeaks – model de (in)amic public

26

„China s-a săturat de «copilul răsfăţat» Coreea de Nord; regele Arabiei Saudite le cere americanilor să-i taie capul «şarpelui» Iran; Hillary Clinton a trimis spioni direct la ONU; Rusia este «stat-mafiot»; liderul religios al Iranului are cancer şi va muri în câteva luni…" Sunt câteva dintre dezvăluirile incendiare ale site-ului Wikileaks, caz analizat în articolul principal al ediţiei Semnele timpului din ianuarie 2011.

Christian Sălcianu face o incursiune interesantă în istoria recentă a scandalului diplomatic provocat de dezvăluirea pe site-ul organizaţiei Wikileaks a sute de mii de documente clasificate, care arată o faţă nouă a guvernelor lumii şi, în special, a Americii. Dincolo de dedesubturile guvernelor şi marilor cancelarii ale lumii, rămâne de găsit un răspuns la întrebarea: Cum se raportează un creştin la dezvăluirile Wikileaks?

Secţiunea de Actualitate le aduce cititorilor revistei o „Retrospectivă" a evenimentelor importante ale anului 2010. La un an de la cutremurul devastator care a lovit statul Haiti, retrospectiva propusă de redacţia Semnele timpului readuce în centrul atenţiei nu doar catastrofele naturale, ci şi evenimentele politice, economice, religioase şi sociale care au schimbat lumea în anul anterior.

„Împăraţii Bibliei şi arheologii controversei" este articolul în care Florin Bică abordează lumea arheologiei, o lume scindată între cei care susţin că descoperirile arheologice neagă istoria biblică şi cei care aduc dovezi pentru o poziţie contrară acestei susţineri. Articolul conduce către o concluzie privind modul în care creştinii şi nu numai ei ar trebui să se raporteze faţă de Biblie din perspectiva arheologiei şi viceversa.

Articolul Ecaterinei Didiţel, „Doi încarcă, doi descarcă – Etica muncii la români", completează secţiunea de Actualitate cu bifarea unei serii de paradoxuri româneşti privind munca şi etica muncii. Autoarea investighează stereotipurile promovate în mass media şi arată că trebuie să existe şi o perspectivă creştină bine conturată cu privire la subiect.

Raúl Kerbs, profesor de filosofie la Universitatea La Plata (Argentina), face o radiografie a „Eticii postmoderniste". Articolul său evaluează gândirea contemporană şi le arată cititorilor capcanele postmodernismului. Articolul „Etica postmodernistă" deschide secţiunea de Perspective a ediţiei.

„Social media se dovedesc a fi o forţă pe care trebuie să o luăm serios în consideraţie. Altfel, Biserica s-ar putea confrunta cu o provocare de dimensiunea Reformei protestante." Cu acest avertisment debutează articolul Alinei Kartman, „Creştinarea «noii lumi» digitale", o interesantă perspectivă asupra modului în care Internetul şi noile mijloace de comunicare influenţează viaţa bisericii şi a creştinului, în prezent.

Ediţia lunii ianuarie aduce un interviu cu profesorul şi traducătorul Laurenţiu Ionescu. Membru al echipei de traducători care au colaborat la proiectul Noul Testament al Societăţii Biblice Interconfesionale din România, dl. Ionescu vorbeşte despre importanţa, calitatea şi implicaţiile muncii de traducător al textului biblic.