Regretele pornesc fie de la o oportunitate ratată, fie de la un act consumat și se alimentează cu gânduri chinuitoare precum „aș fi putut să...”, „ar fi trebuit să...” sau „dacă aș fi...?”. Însă în vreme ce o existenţă lipsită de remușcări rămâne un ideal intangibil, știinţa oferă metode eficiente pentru înlăturarea multora dintre ele din viaţa noastră.

Cele mai mari regrete ale unui om au legătură cu educaţia, a arătat o analiză a 11 studii, efectuată de prof. Neil Roese, de la Școala de Management din cadrul Universităţii Northwestern. „Parţial, educaţia conectează o persoană cu toate celelalte lucruri din viaţă – îl conectează cu banii, cu împlinirea personală, cunoașterea oamenilor, aprinderea dragostei și legarea de prietenii”, explică specialistul.

Pe următoarele locuri în topul regretelor se află cariera, dragostea, creșterea copiilor și modul de petrecere a timpului liber. În schimb, la polul opus, cele mai puţine remușcări sunt legate de comunitate, urmate de cele cu privire la viaţa spirituală, prieteni și sănătate.

O metodă eficientă de a reduce și chiar de a înlătura efectele distructive ale regretelor stă în abilitatea de a observa că „se putea și mai rău”. Experţii de la Universitatea Concordia din Canada au observat o scădere a intensităţii sentimentelor negative în cazul tinerilor care și-au comparat propria stare cu cea a unor cunoștinţe aflate într-o situaţie mai puţin avantajoasă ca ei.

La nivel mai extins, comparaţia ar putea fi înlocuită cu un scenariu ipotetic mult mai sumbru decât situaţia actuală. Un astfel de exerciţiu poate trezi recunoștinţa că lucrurile nu au luat o întorsătură mult mai gravă. Iar această recunoștinţă este cheia către fericire, afirma călugărul David Steindl-Rast într-un discurs TED Global 2013. Concluzia sa a fost dovedită știinţific și de cercetătorii de la Universitatea de Stat Kent, care au observat cum gratitudinea crește satisfacţia de viaţă și diminuează simptomele depresiei.

Prof. Roese sugerează o metodă asemănătoare, ce presupune imaginarea unor scenarii ipotetice legate de momentele de cumpănă și de regretele asociate deciziilor luate în astfel de situaţii. Un asemenea exerciţiu poate conduce la adoptarea unor comportamente benefice, care scutesc individul de remușcările nedorite.

Chiar și modul în care privești regretele contribuie la înlăturarea lor. Contrar aparenţelor, remușcările au efectele lor benefice în viaţa omului. Prof. Roese le asemăna cu „un steag ridicat”. Prin această metaforă, el sublinia puterea regretelor de a-i determina pe indivizi să își transforme pozitiv comportamentele. „La finalul zilei, regretele sunt emoţii foarte utile, care ne semnalează care sunt lucrurile pe care trebuie să le îmbunătăţim în viaţă și ne motivează să facem acele îmbunătăţiri. Ar trebui să ne ascultăm regretele, decât să ne prefacem că nu le avem”, recomandă expertul.

Strategiile de evitare a regretelor devin cu atât mai importante, cu cât o cincime din totalul alegerilor făcute în viaţă se transformă în regrete, potrivit unei cercetări din 2012. Acest lucru înseamnă că, pe parcursul existenţei, o persoană adună peste 143.000 de remușcări.