Ce s-a întâmplat cu libertatea în America?

1479

Știam că în 2013 libertatea presei s-a întors în timp, la nivelurile de acum 10 ani, dar astăzi culegem roadele nebănuite. Doi reporteri, de la Huffington Post și Washington Post, au trăit pe pielea lor această realitate, după ce au fost arestaţi și brutalizaţi de poliţie.

Ryan Reilly și Wesley Lowley au fost arestaţi în timp ce pregăteau un material despre protestele din Ferguson, Missouri, iscate de moartea tânărului afro-american Michael Brown, care a fost împușcat de poliţie săptămâna trecută, deși nu era înarmat. Jurnaliștii au fost eliberaţi repede, dar arestarea lor subliniază brutalitatea poliţiei în astfel de situaţii, în urma cărora protestatarii din oraș au fost răniţi de gloanţele de cauciuc, sprayurile cu piper și gazele lacrimogene.

O experienţă „inedită”

În ultima săptămână s-au organizat proteste în fiecare noapte, iar jurnaliștii și-au făcut dintr-un local McDonald’s un sediu în care să se pregătească. Acolo se aflau și cei doi jurnaliși când un echipaj SWAT a venit să îi dea pe toţi afară. Reilly a făcut o fotografie, ceea ce l-a făcut pe un poliţist să îi ceară actele.

Când nu a vrut să i le dea, poliţistul i-a confiscat toate lucrurile și l-a brutalizat. Jurnaliștii au fost scoși cu forţa din local și arestaţi. Unul dintre ei a fost împins într-un aparat de răcoritoare, iar celălalt dat cu capul de un geam de către poliţiși care au refuzat să se identifice. „Au acţionat ca o forţă militară. A fost de necrezut,” a declarat Reilly mai târziu.

Când redacţia Huffington Post a sunat la poliţie pentru a se interesa de soarta celor doi, persoana care a răspuns a refuzat să dea orice informaţii, iar când i s-a cerut identitatea a închis telefonul. Următoarele apeluri au intrat direct în căsuţa vocală. După ce au fost eliberaţi, Lowery și Reilly au subliniat că experienţa lor este minoră în comparaţie cu cea a protestatarilor. Când așteptau să fie transportaţi la secţie, în spatele dubiţei de poliţie era un bărbat negru care striga neîncetat după ajutor, plângându-se că nu poate să respire. Poliţiștii au refuzat să îi dea drumul sau să cheme paramedicii.

Poliţia de care să te temi

„Fără niciun dubiu, poliţia din Statele Unite se militarizează și, în multe comunităţi, în special în cele de culoare, mesajul este perceput foarte clar: ‹‹Voi sunteţi dușmanul››”, a declarat dr. Tom Nolan, profesor la Universitatea de Stat New York și fost poliţist de carieră în cadrul Departamentului de Poliţie din Boston.

El spune că din ce în ce mai mulţi poliţiști primesc echipament militar, prin transferuri de la Pentagon a armelor militare către poliţia civilă, conform Programului 1033. Ca o consecinţă, în comunităţi poliţia este percepută mai degrabă ca o armată, „semănând mai mult cu străzile din Bagdad și Kabul, decât cu un oraș american”. Nolan se plânge că toate eforturile depuse la sfârșitul anilor 1980 pentru a face populaţia să aibă încredere în poliţie se duc pe apa sâmbetei.

O altă tendinţă îngrijorătoare este faptul că echipele SWAT sunt chemate să facă munca de rutină a poliţiei, să execute mandate de cercetare în investigaţii de droguri neimportante. Conform unui raport al Uniunii Libertăţilor Americane Civile, SWAT folosește „echipament și tactici violente în mod nejustificat, chiar în case unde știu că sunt prezenţi copii”. Tot conform acestui raport, se pare că echipele vizează în mod disproporţionat suspecţii de culoare.

Nolan spune că apelarea excesivă și discriminatorie a echipelor SWAT transformă sistemul de justiţie și elimină prezumţia de nevinovăţie, care este „emblema” justiţiei americane. „Poliţia militarizată subminează noţiunea de aplicare a legii într-o societate democratică”, conchide Nolan.

Un caz, dar o problemă globală

„Ce se întâmplă în Ferguson nu este cu nimic diferit faţă de ce s-a întâmplat în Dellwood, Jennings sau St. Louis. Este ceva care fierbe de mult timp. Este vorba de brutalitatea poliţiei”, a declarat un tânăr care a venit tocmai din afara orașului pentru a protesta în Ferguson. Iar alţii sunt de acord cu el.

Cazul lui Michael Brown nu este nici el singular. De la moartea lui Trayvon Martin, tânărul de culoare care a fost ucis pe nedrept anul trecut în Florida, dezbaterea privind rasismul în America s-a intensificat și în fiecare zi apar în presă noi și noi cazuri de tineri de culoare care sunt brutalizaţi de forţele de ordine, în mod gratuit.

Rasismul pare să fie din nou în floare în America, iar Europa are și ea problema ei, cu antisemitismul. Potrivit președintelui Consiliului Central al Evreilor din Germania, Dieter Graumann, trăim „cele mai grele vremuri de la naziști încoace”.

Luna trecută, sinagoga Bergische, din Wuppertal, a fost vandalizată. În Berlin, imamul Abu Bilal Ismail s-a rugat ca Allah să „distrugă evrei sioniști… să îi numere și să îi ucidă, până la ultimul”. Tot acolo, un adolescent evreu ultraortodox a primit un pumn în faţă, în plină stradă. Incidente au fost raportate și în Frankfurt sau Hamburg. În Franţa, conform Asociaţiei Organizaţiilor Evreiești, CRIF, într-o singură săptămână au fost atacate opt sinagogi, una dintre ele fiind luată cu asalt de o gloată de 400 de persoane. Un supermarket kosher și o farmacie deţinută de un evreu au fost și ele vandalizate, iar acestea sunt doar incidentele importante.

Analistul Petre Iancu spune că europenii ar trebui să conștientizeze că „explozia actuală de antisemitism nu-i priveşte doar pe evrei”. Creștinii, musulmanii moderaţi, musulmanii șiiţi, toţi sunt prigoniţi și exterminaţi în număr mare în diverse părţi ale lumii. Cu toţii suntem în pericol, spune Iancu, pentru că „în vizorul teroriştilor, ca şi al antisemiţilor care-i susţin, e însăşi libertatea.”

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.