De ce e bine să nu amâni îndeplinirea sarcinilor înspăimântătoare

13

Chinurile amânării sarcinilor înspăimântătoare și dezagreabile sunt mult mai neplăcute decât efectuarea lor, iar amânarea lor presupune o serie de costuri importante de ordin psihologic, arată câteva studii citate de The Atlantic.

Un grup de cercetători britanici și japonezi au folosit durerea fizică pentru a studia efectul amânării sarcinilor considerate negative. Ei au pus la cale două teste prin care le-au oferit voluntarilor posibilitatea de a experimenta o durere imediată sau una mai târziu: aplicarea unor șocuri electrice, respectiv programarea ipotetică a unor intervenţii stomatologice dureroase.

În urma experimentului cu șocuri electrice, experţii au observat că majoritatea participanţilor au preferat să resimtă durerea cât mai repede. Mai mult, aceștia au fost dispuși chiar să accepte o durere mai mare pentru a evita amânarea momentului dezagreabil.

Cercetarea scoate în evidenţă modelul „chinului exponenţial", un concept ce poate fi descris prin creșterea groazei provocată de o acţiune dureroasă, odată cu apropierea momentului de desfășurare a acesteia. Prin acceptarea unei dureri imediate se evită costul amânării durerii – pedeapsa de a trece prin chinurile cumplite ale așteptării experienţei dureroase.

Într-un alt experiment, cercetătorii americani și canadieni au descoperit că anticiparea unui eveniment neplăcut poate da naștere durerii fizice. Ei au studiat efectul creat de așteptarea unui test la matematică. Anticiparea examenului a condus la creșterea activităţii în regiunile cerebrale responsabile cu detectarea pericolului, proporţional cu teama cauzată de matematică. Totodată, în multe cazuri anxietatea a determinat resimţirea unei dureri viscerale. Pentru că fenomenul nu a fost însă înregistrat în timpul testului propriu-zis, rezultă că anticiparea momentului a fost cea care a produs efectele observate.

Ne înfruntăm însă și cu evenimentele care ne dau fiori, dar care dorim să se vină și să se termine cât mai repede, punctează The Atlantic. În cadrul unei cercetări, experţii au urmărit imagini video ale unor meciuri din Cupa Mondială de Fotbal, Campionatul European de Fotbal și UEFA Champions League. În urma analizei loviturilor de penalty, ei au observat cum „graba strică treaba": un timp mai scurt de pregătire a loviturii a diminuat șansele marcării golului. Una dintre explicaţiile oferite de experţi pentru acest fenomen este dorinţa individului de a scăpa cât mai repede de presiunea evenimentului (în acest caz șutarea mingiei). Când jucătorul se grăbește să lovească mingea, apare riscul alocării unui timp insuficient pentru analizarea întregii imagini (care i-ar putea crește șansa înscrierii unui gol).