Sărăcie radicală în cea mai bogată naţiune de pe pământ

125

„Tradiţiile noastre religioase ne obligă nu doar în promovarea unor acţiuni de caritate personală, ci și în implementarea unei justiţii sistemice și sociale." Aceasta este una dintre afirmaţiile apărute în The Washington Post în replică la măsurile antisociale luate în ultima perioadă de către guvernul american. Întrebarea fundamentală este dacă oamenii religioși ar trebui să fie preocupaţi doar de a-i ajuta ocazional pe cei nevoiași sau ar trebui să încerce mai mult de atât.

Nancy K. Kaufman, directorul executiv al Consiliului Naţional al Femeilor Evreice, și Gradye Parson, responsabil în cadrul Adunării Generale ale Bisericilor Presbiteriene, au semnat împreună articolul din The Washington Post, semnalând situaţia gravă în care se regăsesc anumite categorii defavorizate din societatea americană.

La 1 noiembrie 2013, 48 de milioane de americani au pierdut, unii integral, alţii doar o parte a asistenţei alimentare federale puse la dispoziţia lor de către Programul de Asistenţă a Nutriţiei Suplimentare, cunoscut cu numele de SNAP. Nici anterior programul nu era extrem de generos, în condiţiile în care le oferea celor defavorizaţi social doar 4.,5 dolari pe zi. Începând însă cu 1 noiembrie, beneficiile s-au redus cu o medie de 11 dolari pe lună pentru fiecare persoană, ceea ce presupune o indemnizaţie pentru fiecare masă de 1,36 dolari.

Considerând că tăierile de ajutoare sociale au o implicaţie morală, autorii articolului din cotidianul american consideră că în virtutea valorilor religioase americane este imperios să se manifeste o opoziţie faţă de diminuarea unui program guvernamental de hrănire a celor mai puţin avantajaţi, în condiţiile în care deciziile politicienilor sunt „lipsite de inimă și trebuie să fie inversate".

Reducerea ajutorului social nu este consecinţa unei dispariţii a unei nevoi existente. Se estimează că aproximativ 22 de milioane de oameni sunt șomeri sau persoane necalificate – o cifră în care nu sunt înregistrate persoanele care au renunţat deja să își mai caute un loc de muncă. Venitul este în continuare cu 8% sub nivelul din 2007, conform The Heritage Foundation, ceea ce face ca 15% dintre cetăţenii celei mai mari economii mondiale depind de programul guvernamental prin care primesc tichete pentru alimente.

În faţa acestei situaţii, a existat o mobilizare a societăţii civile pentru a face faţă crizei sociale. În timp ce instituţiile religioase au deschis cantine sociale, acestea raportează că nu mai pot satisface numărul solicitărilor. Astfel, chiar din 2009, într-o declaraţie emisă de 16 grupări religioase, s-a declarat că în timp ce în SUA există o îndelungă tradiţie de hrănire a celor flămânzi, s-a ajuns în situaţia în care nu se mai poate „suplini rolul guvernului în asistarea și sprijinirea persoanelor care suferă de foame și abordarea cauzelor profunde care generează foametea".

Chiar și băncile de alimente sunt deja suprasolicitate şi au înregistrat o creştere uriaşă a celor nevoiaşi, confirmă Maura Daly, purtător de cuvânt al lanţului de bănci de alimente FeedingAmerica. Majoritatea celor afectaţi sunt copii, bătrâni sau persoane cu dizabilităţi. De asemenea,170.000 de veterani de război se regăsesc în categoriile afectate de tăieri.

Referitor la amploarea acestui fenomen social, președintele World Vision afirma, într-un articol publicat de Christianity Today, că manifestarea sprijinului creștin doar prin oferirea de bunuri materiale nu rezolvă problema sărăciei. Soluţia ar trebui să fie iniţierea unor programe de reformă în domeniul social, economic sau educaţional care ar viza și problemele conexe ale sărăciei, precum alcoolismul, inegalitatea socială, abuzurile sau violenţa.

O poveste de succes în această privinţă este cea a lui Jim Wolf, veteran de război care se lupta de multă vreme cu sărăcia și alcoolismul. Clipul care urmărește evoluţia vieţii lui a devenit viral pe internet. Transformarea uimește, nu doar pentru schimbarea de înfăţișare, ci și pentru transformarea calitativă a vieţii. La finalul videoclipului, același Wolf este curat, tuns, bărbierit și îmbrăcat într-un costum impecabil la iniţiativa unui ONG care se ocupă cu asemenea cazuri.

Însă tocmai în privinţa unor reforme profunde apar dificultăţile de raportare ale creștinilor faţă de societate. Teologul Calvin B. Rock, doctor în etică religioasă, consideră că problema pentru biserica de astăzi este aceea de a reconcilia aspectul dreptăţii sociale cu misiunea sa evanghelică. De aici derivă și tensiunea dintre a „face dreptate" și „a predica", fapt care determină perceperea doar a uneia dintre ele ca fiind prioritară, spune Rock. Acesta este motivul pentru care majoritatea creștinilor sunt reticenţi faţă de implicarea în activităţi de schimbare a sistemului și manifestă preocupări minore faţă de schimbările sociale.