Ateii și umaniștii se plâng de lipsa manualelor pentru homeschooling

8

Deși sistemul educaţiei la domiciliu (homeschooling) este dominat de creștini evanghelici, procentul persoanelor seculare care au început să adopte acest sistem a crescut la 25%. Totuși, ateii și umaniștii afirmă că se confruntă cu mari dificultăţi în procurarea de manuale care să corespundă convingerilor lor.

Când Kelly Anne Kitchin (foto sus), în vârstă de 33 de ani, a început să-i educe la domiciliu pe cei trei fii ai ei, în urmă cu câţiva ani, i-a fost foarte dificil să-și procure programe curriculare și manuale adecvate viziunii ei umaniste, scrie Religion News.

 În consecinţă, Kitchin a improvizat. Spre exemplu, în cazul manualelor de geografie, a dat la o parte un manual în care Pământul era descris drept creaţia lui Dumnezeu, dar și altul în care Darwin era desconsiderat, alegând să le substituie cu propria ei viziune despre viaţă – că nicio putere supranaturală nu ghidează fiinţele umane, singurele care au puterea de a îmbunătăţi lumea.

Ea s-a confruntat de asemenea cu o altă problemă: multe dintre forumurile dedicate acestui subiect erau neprimitoare faţă de persoanele necredincioase. Din acest motiv, ea a constituit un grup online în SUA, format din persoane care-și educă copiii acasă și gândesc la fel ca ea. Kitchin plănuiește, de asemenea, să creeze un centru de împrumut, pe care umaniștii, ateii și alţi necredincioși care-și educă copiii acasă să-l poată accesa.

Spre deosebire de creștini, care fac referire la motive religioase pentru aderarea la sistemul homeschooling, părinţii seculari afirmă că se simt motivaţi să adopte acest tip de educaţie, din cauza frustrărilor pe care le-au acumulat cu privire la calitatea scăzută a școlilor publice locale, atât la nivel academic, cât și în privinţa mediului, cel mai adesea marcat de agresivitatea colegilor, folosirea drogurilor și purtarea armelor.

 Numărul copiilor școliţi acasă e în creștere – de la 850.000 în 1999 la 1,5 milioane în 2007, conform Centrului Naţional pentru Statistici Educaţionale din SUA. Și, deși nimeni nu monitorizează îndeaproape acest fenomen, pentru a identifica câţi dintre părinţii implicaţi în acest proces sunt atei sau umaniști, acest ultim grup dă semne să fi atins o masă critică, ce îi permite să se organizeze în comunităţi, atât virtuale, cât și fizice.