Răspunsurile oferite de 1.000 de britanici în cadrul „studiului ignoranţei", l-au determinat pe autorul acestuia, profesorul suedez Hans Rosling să afirme că aceștia „știu mai puţine lucruri despre lume decât cimpanzeii", citează BBC.
Studiul a fost efectuat anul acesta, în luna mai. Participanţii au fost rugaţi să răspundă unor întrebări cu privire la modul în care lumea de astăzi se schimbă. El a observat cu stupoare că nici chiar participanţii cu studii superioare nu s-au descurcat mai bine la acest test al ignoranţei. Printre întrebările adresate participanţilor s-au numărat și următoarele: „care este procentul de adulţi cu știinţă de carte din lume, adică cei care știu să scrie și să citească", „care este speranţa de viaţă în lume" sau „în ultimii 30 de ani, proporţia populaţiei care trăiește în sărăcie extremă a crescut/a rămas aproximativ la fel/a scăzut?".
Prof. Rosling este de părere că „dacă pentru fiecare întrebare aș fi scris fiecare dintre alternativele posibile pe banane și aș fi rugat cimpanzeii de la zoo să aleagă răspunsurile corecte, prin alegerea bananei corecte, aceștia ar fi ales bananele la întâmplare. Dar britanicii s-au descurcat mult mai rău", citează sursa. El este de părere însă că nu lipsa de cunoștinţe, cât ideile preconcepute, inactuale sunt responsabile de rezultatele obţinute la acest studiu.
A fi ignorant…
Termenul „ignoranţă" se poate traduce printr-o „lipsă de cunoștinţe (elementare) de învăţătură; incultură" sau „faptul de a ignora, de a nu știi ceva", însă o expresie cunoscută pune într-o lumină favorabilă acest concept pe care mulţi îl percep ca pe unul negativ: „ignoranţa e fericire" (ignorance is bliss).
Într-un discurs Ted Talks, dr. Stuart Firestein, directorul departamentului de știinţe biologice din cadrul Universităţii Columbia, oferă o perspectivă pozitivă a termenului. El se referă la „un tip de ignoranţă mai puţin dăunatoare, un fel de ignoranţă care vine dintr-un decalaj comunal al cunoștinţelor noastre, ceva ce nu este acolo pentru a fi știut sau nu este cunoscut suficient încă sau despre care putem face previziuni". În discursul său, dr. Firestein susţinea ideea că „știinţa generează ignoranţă". Cu alte cuvinte, ceea ce cunoaștem ne arată de fapt că există o mulţime de alte necunoscute, care au nevoie de răspunsuri, dar care, odată găsite, nasc la rândul lor alte necunoscute („ignoranţă superioară"). Și astfel, ignoranţa naște cunoaștere, prin întrebările pe care le punem pentru a afla răspunsurile neștiinţei. În acest sens, expertul îl citează pe James Clerk Maxwell, specialist matematician de origine scoţiană, care afirma că „Ignoranţa (neștiinţa) deplin conștientă este preludiul fiecărui progres real al știinţei". Dr. Firestein explică, modul în care ignoranţa contribuie la creșterea știinţei.
Sau a nu fi ignorant?
Ignoranţa nu este întotdeauna fericire, însă. Lipsa de cunoaștere naște incapacitatea de a înţelege anumite aspecte importante privind mersul lumii, lucru care ne poate face să depindem mult mai mult de cei din jurul nostru și ne va afunda mai mult în negura ignoranţei, sugerează un studiu publicat în Journal of Personality and Social Psychology. Cercetătorii de la Universităţile Waterloo și Duke au analizat efectele ignoranţei cu privire la problemele de mediu, cele economice și cele din energie. Ei au ajuns la concluzia că neștiinţa poate naște un „lanţ psihologic", ce pornește de la ignoranrea unei probleme, conduce la dependenţă, care naște încredere în sine și ajunge la evitarea informaţiilor cu privire la problemă (mai multă ignoranţă).
Withney Hayes, studentă la Universitatea Chatam și reprezentantă a generaţiei milenialilor, se confesa într-un articol pentru Thought Catalog, spunând că „sunt mulţumită de ignoranţa mea". „Atunci când citesc articole online, apreciez simplitatea și divertismentul, în detrimentul provocărilor dificile. Aleg să mă amuz pentru două minute, în loc să mă las provocată", scrie aceasta. Totodată însă, lipsa de cunoștinţe privind realitatea din jurul ei îi creează o stare neplăcută. Ea mărturisește că, deși și-ar dori să cunoască mai multe, evită să citească informaţii de actualitate deoarece eșuează în a înţelege o mare parte din mesajul lor. Totodată, îi este teamă că va fi desconsiderată de ceilalţi dacă prin întrebările ei privind astfel de chestiuni, le va arăta lipsa ei de cunoștinţe în aceste zone.
Deși am putut observa că ignoranţa este un concept considerat a fi negativ, el poate dobândi totuși conotaţii pozitive. Însă acest lucru se produce numai atunci când neștiinţa se naște din cunoaștere.
