stiinta

Cercetătorii ar putea crea șoareci mai „umani” pentru studierea bolilor neurologice

Deja au trecut mai mulţi ani de când oamenii de știinţă au reușit să transforme celule stem umane în structuri neuronale similare cu cea a unui embrion aflat în faza de dezvoltare. Scopul dezvoltării acestor „organoide cerebrale” este de a studia diverse afecţiuni neuronale pentru care nu există modele animale utile, cum ar fi autismul sau schizofrenia. Acum, cercetarea a intrat în faza de implantare a acestor organoide la rozătoare, ceea ce ridică o mulţime de probleme etice.

Evoluţie și creaţie. Mai aproape de miezul controversei

L-am cunoscut pe Ariel Roth ca autor, dar l-am cunoscut și ca om. Nu am descoperit patimă, nici nervozitate, nu am descoperit nici îndoială sau discurs ideologic la octogenarul Ariel Roth, care caută încă detalii despre fiecare nou subiect ce apare pe agenda dezbaterii dintre evoluţie și creaţie, cu aceeași dorinţă de a fi cinstit și de a evalua raţional dovezile.

Creștinii americani, tot mai cuceriţi de ideea evoluţiei

Doar 38% dintre americani mai cred în creaţionism, cel mai mic procent al ultimilor 35 de ani, a arătat compania de cercetare Gallup în 2017. Iar, când este vorba de creștini, procentul celor care cred în evoluţie se modifică în funcţie de întrebările care li se pun, a fost concluzia unui studiu recent al Pew Research Center.

Portretul religiei, în culori știinţifice

Acum mai bine de un secol, când știinţele sociale abia începeau să studieze relaţia dintre religie și sănătate, elite sonore precum sociologul Émile Durkheim, părintele psihanalizei – Sigmund Freud – și filosoful Friedrich Nietzsche repudiau în consonanţă religia, reclamând că aceasta ar avea efecte toxice asupra indivizilor. De atunci însă comunitatea știinţifică și-a schimbat foarte mult optica. Rafinarea metodologiei și aplicarea riguroasă a imperativului empiric au conturat un profil atât de favorabil religiei, încât au transformat tușele negative într-un ecou slab al trecutului.

Cele mai importante progrese medicale, în 2018

În așteptarea reușitelor medicale spectaculoase care să pună capăt celor mai răspândite dureri ale omenirii, e ușor să trecem cu vederea pașii mari în direcţia bună pe care știinţele medicale i-au făcut anul acesta. Despre unii dintre acești pași am scris chiar aici, la ST, și suntem gata să completăm lista făcând un sumar al celor mai notabile realizări medicale care au avut loc în anul 2018.

Articol care promovează normalizarea pedofiliei, publicat într-un jurnal știinţific

Un jurnal știinţific care publică materiale evaluate inter pares (peer reviewed) găzduiește în numărul său din luna decembrie un articol care promovează normalizarea pedofiliei.

Facultatea de Medicină din Lille își suspendă cursurile de licenţă în homeopatie

Facultatea de Medicină din orașul francez Lille a anunţat pe contul său de Twitter că a decis să nu mai ofere cursuri de licenţă în homeopatie.

Matematica – Un catalizator al credinţei?

Anumite aspecte din matematică și raportul acesteia cu știinţa sunt în armonie cu revelaţia Scripturii în privinţa lui Dumnezeu. Ar putea aceasta să constituie un catalizator al credinţei?

40 de instituţii catolice renunţă la combustibilii fosili

Este cea mai importantă decizie economică luată recent în sânul Bisericii Catolice. Mai multe bănci, universităţi și alte instituţii catolice din toată lumea au anunţat planul de ziua Sfântului Francisc de Assisi, creditat de Papa Francisc în Enciclica sa asupra mediului înconjurător, publicată în 2015.

Descoperire revoluţionară: Leucemia poate fi învinsă

Agenţia americană a medicamentelor (FDA) a aprobat recent un tratament revoluţionar care poate schimba definitiv lupta împotriva cancerului. Este vorba de primul tratament care modifică genetic celulele pacientului bolnav de leucemie, dar se ridică la costuri exorbitante.

„Zgomotul de fond“ al liberului-arbitru

Ce aţi spune dacă aţi citi un articol care vă anunţă că abilitatea specifică omului de a face alegeri în mod liber și conștient – adică liberul-arbitru – ar putea fi doar o iluzie? Dar dacă aţi constata că articolul face apel la anumite cercetări știinţifice? O asemenea curiozitate este stârnită de un articol recent al site-ului livescience.com.

Dumnezeu și testul cepei

Omul posedă un bagaj genetic de cinci ori mai mic decât cel al cepei și doar puţin mai mare decât cel al unui șoarece. Ar folosi un creator al vieţii pentru o ceapă de cinci ori mai multă informaţie genetică decât pentru un om? Sau ar fi creat El omul doar puţin mai complex decât un șoarece, din punct de vedere genetic? Nu sunt procesele evolutive, îndelungate și fără scop, o explicaţie mai bună pentru aceste observaţii?