Etichetă: stiinta

Ceea ce scolasticii foloseau drept combustibil pentru dezbateri a devenit astăzi punctul de bifurcaţie între religia biblică și știinţa practicată în prezent. În această dilemă, care să fie poziţia credinciosului?

În aprilie 1961, cosmonautul rus Yuri Gagarin a devenit primul om care a călătorit în spaţiu. Era perioada Războiului Rece, iar competiţia dintre Statele Unite și Rusia era acerbă pe mai multe planuri. Entuziasmul legat de ceea ce am putea descoperi „acolo”, odată ce omul ar fi depășit bariera spaţială, era și el uriaș. ...

L-am cunoscut pe Ariel Roth ca autor, dar l-am cunoscut și ca om. Nu am descoperit patimă, nici nervozitate, nu am descoperit nici îndoială sau discurs ideologic la octogenarul Ariel Roth, care caută încă detalii despre fiecare nou subiect ce apare pe agenda dezbaterii dintre evoluţie și creaţie, cu aceeași dorinţă de a fi cinstit...

Ce aţi spune dacă aţi citi un articol care vă anunţă că abilitatea specifică omului de a face alegeri în mod liber și conștient – adică liberul-arbitru – ar putea fi doar o iluzie? Dar dacă aţi constata că articolul face apel la anumite cercetări știinţifice? O asemenea curiozitate este stârnită de un articol recent...

Omul posedă un bagaj genetic de cinci ori mai mic decât cel al cepei și doar puţin mai mare decât cel al unui șoarece. Ar folosi un creator al vieţii pentru o ceapă de cinci ori mai multă informaţie genetică decât pentru un om? Sau ar fi creat El omul doar puţin mai complex decât...

Poporul evreu a trecut ca pe uscat prin mijlocul apelor, dar nu în Marea Roşie, ci undeva în Delta Nilului. Concluzia, aparţinând unor cercetători de la Centrul Naţional pentru Cercetări Atmosferice şi de la Universitatea din Colorado (SUA), a fost pe prima pagină la Reuters şi BBC, în luna septembrie.

„Oamenii inteligenţi, cu pregătire știinţifică, nu mai cred (sau nu au cum să mai creadă) în Dumnezeu.”

„Știinţa nu duce la certitudine. Concluziile sale sunt întotdeauna incomplete, provizorii și supuse revizuirii.” - Ian Barbour, Religion in an Age of Science („Religia într-o epocă a știinţei”)

S-ar putea să nu rezolvăm niciodată pe deplin tensiunea dintre credinţă și știinţă, dar putem învăţa să o gestionăm. Secretul înţelegerii acestei tensiuni este de a recunoaște presupoziţiile diferite cu care operează credinţa și știinţa în ce-L privește pe Dumnezeu și natura.

„Deși sună straniu, oamenii de știinţă nu cunosc răspunsurile la unele dintre întrebările fundamentale cu privire la evoluţia vieţii pe pământ. Să luăm ochii, de exemplu. De unde, mai exact, au apărut?” Cu aceste cuvinte debutează un articol de mari dimensiuni, publicat de The Guardian în iunie 2022.

„A murit Dumnezeu?“, întreba coperta revistei Time pe 8 aprilie 1966. După 3 ani şi jumătate (26 decembrie 1969), publicaţia schimba întrebarea: „Revine Dumnezeu la viaţă?“

Cartea Poate știinţa explica totul este o introducere accesibilă la relaţia dintre știinţă și religie. Ştiinţa poate oferi anumite răspunsuri la întrebări de tipul „cum?“...

A demonstrat ştiinţa că nu există Dumnezeu? Nu. Acesta este răspunsul simplu și adevărat. Şi atunci este mitul deja spulberat? Nu tocmai.

Ideea că religia este dăunătoare în procesul dezvoltării omului nu are suport ştiinţific, dar este însoţită de o serie de experienţe tragice în cadrul familiei.

Cercetătoarea americană distinsă cu un premiu Nobel pentru chimie, Frances Arnold, și-a retras cel mai recent articol, scris chiar pe tema datorită căreia a primit Nobelul împreună cu George P. Smith și Gregory Winter. 

Anumite aspecte din matematică și raportul acesteia cu știinţa sunt în armonie cu revelaţia Scripturii în privinţa lui Dumnezeu. Ar putea aceasta să constituie un catalizator al credinţei?

Straturile fosilifere par a fi în concordanţă cu unele analize filogenetice independente, metodele radiometrice de datare par a fi în acord cu deducţiile bazate pe „ceasul molecular” al ADN-ului, deriva continentală de milioane de ani pare a fi coerentă cu distribuţia speciilor şi a fosilelor pe pământ... şi exemplele pot continua. Dacă evoluţia vieţii nu...

Pentru Carl Sagan, renumit astronom și ateu militant, locul lui Dumnezeu în univers era cert: „Tot ce există, tot ce a existat și tot...

Deja au trecut mai mulţi ani de când oamenii de știinţă au reușit să transforme celule stem umane în structuri neuronale similare cu cea a unui embrion aflat în faza de dezvoltare. Scopul dezvoltării acestor „organoide cerebrale” este de a studia diverse afecţiuni neuronale pentru care nu există modele animale utile, cum ar fi autismul...

Doar 38% dintre americani mai cred în creaţionism, cel mai mic procent al ultimilor 35 de ani, a arătat compania de cercetare Gallup în 2017. Iar, când este vorba de creștini, procentul celor care cred în evoluţie se modifică în funcţie de întrebările care li se pun, a fost concluzia unui studiu recent al Pew...

Acum mai bine de un secol, când știinţele sociale abia începeau să studieze relaţia dintre religie și sănătate, elite sonore precum sociologul Émile Durkheim, părintele psihanalizei – Sigmund Freud – și filosoful Friedrich Nietzsche repudiau în consonanţă religia, reclamând că aceasta ar avea efecte toxice asupra indivizilor. De atunci însă comunitatea știinţifică și-a schimbat foarte...