Mizele controversatului protocol între BOR şi Ministerul Educaţiei

737

Patriarhia Română, Ministerul Educaţiei Naţionale și Secretariatul de Stat pentru Culte au încheiat un protocol cu privire la predarea religiei ortodoxe în învăţămânul preuniversitar. Presa română a acuzat imediat caracterul secret al acestui document.

UPDATE:

Presiunile venite din partea presei nu au rămas fără rezultat. Protocolul a fost publicat (vezi aici). Nu aduce nimic în plus faţă de ceea ce a ieșit la iveală în mijlocul tensiunilor generate de misterul care a învăluit protocolul în faza sa iniţială. Chiar dacă secretul a fost spulberat, problemele rămân. Fiindcă documentul sugerează o imixtiune a BOR în cadrul actului educaţional. Această problemă a fost amplu analizată într-o dezbatere organizată de ziarul Adevărul (vezi video).

Preşedintele Asociaţiei Secular-Umaniste din România (ASUR) a susţinut că profesorii de religie sunt plătiţi de către minister, din fonduri publice, ei nefiind angajaţii Patriarhiei, de aceea este nefirească dubla subordonare, atât faţă de Patriarhie, cât și faţă de minister. În replică, preotul şi bloggerul adevarul.ro, Eugen Tănăsescu, a susţinut că biserica, prin reprezentanţii săi, are dreptul la spaţiul public. „Toţi avem dreptul să ne exprimăm valorile identitare, ori cultul ortodox reprezintă valoare identitară pentru cea mai mare parte a poporului român”, a apreciat preotul.

Statutul orei de religie a constituit miza întregului protocol, fiindcă acesta a plecat de la premisa că ora în sine trebuie menţinută. Marian Staş, profesor de matematică și expert în educaţie, participant la dezbatere, a spus că, în momentul de faţă, în şcoală există două opţiuni: ori facem religie, ori nu facem nimic în locul acesteia. Propunerea lui de a fi făcut un opţional de istorie a religiilor pentru cei care nu doresc „îndoctrinarea religioasă” a fost susţinută și de preotul Tănăsescu.
——

Pe site-ul Agenţiei de ştiri a Patriarhiei, a apărut un comunicat cu privire la semnarea unui protocol de predare a disciplinei religie ortodoxă în învăţământul preuniversitar. Documentul, care vizează şi organizarea învăţământului teologic ortodox preuniversitar şi universitar, a fost încheiat de Patriarhia Română, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Secretariatul de Stat pentru Culte.

Semnatarii documentului au fost Patriarhul Daniel, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, ministrul delegat pentru Învăţământul Superior, Mihnea Costoiu, şi secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi.

Care este de fapt conţinutul protocolului, Biroul de presă al Patriarhiei a omis să informeze. Lipsa detaliilor este cea care a stârnit suspiciuni cu privire la posibilele excese de implicare a Bisericii Ortodoxe în învăţământul românesc. O imixtiune care ar pune sub semnul întrebării caracterul laic al sistemului de educaţie românesc.

Informaţii oferite cu porţia

Contactat de HotNews.ropurtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica, a declarat că „s-au facut declaraţii, că nu poate oferi mai multe detalii decât în comunicatul de presă și că documentul nu poate fi făcut public”.

Precizarea purtătorului de cuvânt nu a făcut altceva decât să accentueze speculaţiile, fapt care i-a determinat pe editorii de la HotNews să facă din caracterul secret al protocolului subiectul unui întreg articol.

În urma solicitărilor făcute de aceeaşi sursă de știri, Ministerul Educaţiei a făcut precizări într-un comunicat de presă, fără a face însă public conţinutul protocolului.

Printre aspectele notabile ale documentului (cel puţin așa cum apare din comunicatul de presă) este faptul că reprezentanţii Patriarhiei Române/ai centrelor eparhiale pot participa cu statut de invitat la activităţile de inspecţie școlară. Cu alte cuvinte, preoţii au acces în școli pentru evaluarea profesorilor de religie.

Un alt punct important este cel cu referire la angajarea profesorilor de religie ortodoxă. Încadrarea acestora se face cu avizul scris al chiriarhului (binecuvântare), iar retragerea motivată a acestui aviz determină încetarea de drept a contractului individual de muncă. Practic, prin acest protocol Patriarhia va avea controlul în privinţa profesorilor, manualelor şi orelor de religie.

Acuzaţii la adresa guvernului

La nici o oră după publicarea comunicatului Ministerului Educaţiei, au apărut reacţii adverse. Așa cum era de așteptat, ASUR (Asociaţia Umanist Seculară) a fost prima organizaţie care a protestat faţă de caracterul secret al protocolului și faţă de unele dintre reglementările acestuia. Protestul ASUR constă mai mult într-o serie de interogaţii, nefiind de altfel prima dată când asociaţia are atacuri vehemente la adresa BOR.

Care este rostul unui astfel de protocol, care este rostul garantarii unui acces nestingherit al reprezentantilor BOR în unităţile de învăţământ? De ce în școlile publice autoritatea statului este subordonată autorităţii bisericești? De ce statul îngenunchează în faţa bisericii? Cine conduce ţara? Guvernul sau Biserica Ortodoxă?” întreabă Toma Pătraşcu, preşedintele ASUR.

În replică, ministrul Remus Pricopie a venit cu precizări, fără însă a face public protocolul, așa cum solicitase ASUR.

Astfel, conform Mediafax, ministrul a menţionat că avizul instituţiilor religioase pentru angajarea profesorilor de religie nu reprezintă un amestec al bisericii în sistemul de educaţie. Mai degrabă, respectă un anumit specific al acestui tip de învăţământ, precum în cazul școlilor militare sau medicale. Ministrul susţine că este vorba de actualizarea unor documente mai vechi.

Proteste în cuvinte și imagini

Poziţia negativă vizavi de acest protocol nu s-a limitat doar la interogaţii. Sub emblema „Școala nu este biserică”, Asociatia Secular-Umanistă a desfășurat chiar de Ziua Copilului o acţiune de protest. Aceasta nu a constat într-un marș de stradă, așa cum ne-am fi așteptat, ci într-o acţiune în favoarea laicităţii, desfășurată pe reţelele de socializare.

ASUR a solicitat celor care susţin caracterul laic al învăţământului românesc să se fotografieze în faţa unei școli sau a unei instituţii publice împreună cu un panou pe care să fie scrise mesaje de sprijin pentru o educaţie laică.

Sub alte forme, și jurnaliști cunoscuţi și-au exprimat indignatea faţă de maniera în care s-a semnat protocolul. Nu poţi să negociezi în secret lucruri care îi privesc direct pe copiii noștri, susţine jurnalistul Cătălin Striblea. În opinia sa, niciun fel de organizaţii, oricât de bine intenţionate, nu pot fi implicate în procesul administrativ al încadrării unui profesor.

Jocuri fără spectatori?

Nemulţumirile faţă de acest protocol s-au intensificat și ca urmare a unui alt eveniment care a generat speculaţii. Premierul Victor Ponta a declarat că s-a întâlnit recent cu Patriarhul Daniel, alături de alţi lideri USD, fără a divulga subiectul discuţiei.

Asociind cele două momente apropiate în timp, ambele învăluite într-o doză de mister, l-au determinat pe Striblea să declare: „Nu poţi, ca prim-ministru, să eviţi răspunsul la întrebarea: «Ce aţi făcut la patriarh?», la începutul campaniei electorale. Căci, acum, cred că știu ce a făcut.”

Nu este prima oară când subiectul orei de religie apare într-o atmosferă de scandal. Cum nu este nici prima oară când discuţiile pe marginea subiectului au implicat doar instituţii.

Firesc ar fi fost ca, ţinând cont de realităţile din România, autorităţile să iniţieze şi să permită o dezbatere publică privind predarea sau nu a religiei în şcoli, susţinea recent ziarul Adevărul.

De ce nu se face aceasta? Fiindcă există interese care transcend interesele imediate ale elevilor. O recunoaște un fost ministru al Educaţiei. „Religia este în curriculum datorită asocierii dintre politicieni și cler, mai ales Biserica Ortodoxă Română, ca impact asupra electoratului”, a declarat Mircea Miclea.

În opinia lui, sunt prea puţine parohii pentru toţi absolvenţii de teologie. Această situaţie a generat un sistem cu impact mai degrabă negativ decât pozitiv în privinţa modului în care se studiază religia în școli. În opinia ministrului, nu se cultivă ecumenismul așa cum ar trebui, ci se promovează sectarismul religios în cadrul orelor respective.

Deși teologi ortodocși precum Radu Preda sau Eugen Tănăsescu au susţinutprevederile din protocol sunt vechi și pot fi aplicate la fel pentru toate cultele, ei recunosc că documentul are un caracter public şi nu ar trebui ţinut secret.

De fapt, poate chiar aceasta este principala problemă a protocolului. Faptul că există deja un exerciţiu deprins ca, în probleme sensibile, instituţiile să decidă ignorând interesul public. Se pare că transparenţa nu este tocmai un atu al relaţiei dintre guvernanţi și populaţie.