Grăsimile sănătoase de care ai nevoie

1263

Mulţi fug de grăsimi, deoarece acestea conduc atât la creșterea în greutate, cât și la dezvoltarea unor boli cronice cu potenţial fatal, precum afecţiunile cardiovasculare sau chiar cancerul. Însă nu toate grăsimile sunt nocive, iar corpul uman are nevoie de acestea.

În total există patru tipuri de grăsimi care pot fi împărţite în două categorii, după impactul lor asupra sănătăţii: grăsimi rele și bune. Cele nocive pentru organism sunt cele saturate și cele trans. Acestea „au tendinţa de a fi mai solide la temperatura camerei”, explică experţii de la Asociaţia Americană pentru Inimă (AHA). Consumul de grăsimi nocive conduce la creșterea colesterolului LDL, denumit și „colesterol rău”. Mai departe, acestea cresc riscul dezvoltării bolilor de inimă și al experimentării accidentelor vasculare cerebrale (AVC).

Trebuie menţionat că, dintre toate tipurile de grăsimi, cele trans sunt considerate cele mai periculoase pentru sănătate, scriu experţii de la Mayo Clinic. Pe lângă efectul de creștere a colesterolului LDL, acestea diminuează nivelul „colesterolului bun” HDL. Mai mult, grăsimile trans conduc la creșterea nivelului trigliceridelor (care îngroașă arterele și măresc riscul de dezvoltare a unor afecţiuni precum diabetul, AVC sau a bolilor de inimă), a lipoproteinei Lp(a), care favorizează apariţia plăcilor în artere, și pot produce inflamaţii.

Printre sursele bogate în grăsimi nocive se numără produsele de patiserie, precum prăjiturile, gogoșile sau pizza, dar și margarina și prăjelile. De asemenea, și gustările ambalate, precum biscuiţii, chipsurile și pop-cornul făcut la microunde, conţin grăsimi nesănătoase.

De partea cealaltă a baricadei se află grăsimile „bune”, monosaturate și polisaturate. Acestea „au tendinţa de a fi mai lichide (precum uleiul vegetal lichid)”, scriu experţii de la AHA. Dacă sunt consumate cu moderaţie, acestea aduc beneficii pentru sănătate, ajutând totodată la diminuarea nivelului colesterolului rău.

„În timp ce e o idee bună să limitezi grăsimile saturate (găsite în brânză, carne, unt, cârnaţi sau deserturi), ai nevoie de grăsimi pentru a ajuta la absorbţia vitaminelor liposolubile, inclusiv vitaminele A, E, D și K”, explică Patricia Bannan, expert în nutriţie, pentru publicaţia Self.

Potrivit recomandărilor AHA, mai puţin de 7% din totalul caloriilor consumate de un adult ar trebui să provină din grăsimi saturate. De asemenea, ei sugerează ca 25-35% din totalul caloriilor să provină din surse de grăsimi mono și polinesaturate.

Grăsimile bune se regăsesc într-o serie de alimente vegetale accesibile care includ uleiul de floarea-soarelui, de măsline, susan, soia sau arahide, fructe oleaginoase (migdale, alune de pădure, arahide), unt de arahide, seminţe (de floare-soarelui, susan, in, dovleac), tofu sau lapte de soia.

Foto: stockvult.net