7 femei care au modelat lumea în 2011

33

Femeile au avut un cuvânt important de spus în 2011, fie că a fost vorba de stabilirea păcii, fie de reconstrucţia economică de după criză. Christian Science Monitor propune un top al primelor 7 femei care și-au adus contribuţia în mod decisiv la modelarea societăţii anul trecut.

Angela Merkel

Prima pe listă este Angela Merkel, cancelarul Germaniei, pe care analiștii CSM o numesc „liderul de facto al eurozonei”. Datorită puterii economice a Germaniei, nicio decizie care vizează zona euro nu poate fi luată fără implicarea cancelarului Merkel.

Într-un sondaj recent efectuat în Franţa, 46% dintre cei intervievaţi au mărturisit că au mai multă încredere în abilităţile de conducător ale doamnei Merkel, decât au în abilităţile propriului lider de stat, Nicolas Sarkozy (33%), informează publicaţia franceză, Le Monde.

Dacă zona euro va fi supravieţui acestei perioade turbulente, Merkel va fi aplaudată ca o eroină care a salvat Uniunea Europeană, estimează analiștii Christian Science Monitor.

 

Aung San Suu Kyi

Aung San Suu Kyi este o activistă pentru drepturile omului din Birmania, care și-a petrecut 15 din ultimii 21 de ani din viaţă în închisoare sau în arest la domiciliu. Ea a reintrat pe scena politică anul acesta, după ce autorităţile au permis partidului de opoziţie condus de Suu Kyi să se înregistreze legal.

Înainte de anul 2003, deplasările sale în provincie atrăgeau mulţimi considerabile de oameni, iar regimul privea acest lucru ca pe un pericol la adresa lui.

Suu Kyi a mărturisit că activitatea ei este inspirată din campaniile nonviolente ale lui Martin Luther King Jr. Și cele ale lui Mahatma Gandhi. Femeia a devenit un simbol al rezistenţei pacifiste.

Dilma Rousseff

În copilărie și-a dorit să fie pompier, însă a ajuns președintele uneia dintre cele mai populate ţări ale lumii. Dilma Rousseff va influenţa, probabil idealurile femeilor tinere din Brazilia pentru mulţi ani de acum înainte.

Deși a activat în folosul societăţii civile de-a lungul întregii sale cariere, Dilma Rousseff nu a candidat la niciun post politic înainte de a candida pentru cel de președinte. În primul an de la învestirea sa în funcţie, Rousseff a concediat cinci membri ai cabinetului prezidenţial și ale zeci de oficiali guvernamentali acuzaţi de corupţie.

Cunoscută pentru sprijinul pe care îl acordă ideii de implicare a statului în industria bancară, cea a petrolului, precum și în sectoarele energetice, Rousseff și-a crescut cota de suport electiv la 72%, în decembrie 2011.

Brazilia este una dintre cele mai puternice ţări din America de Sud și una dintre cele mai voluminoase democraţii ale lumii.

 

Christine Lagarde

Christine Lagarde a preluat directoratul Fondului Monetar Internaţional în luna iulie, devenind prima femeie numită în funcţia de director al organizaţiei care promovează cooperarea monetară și stabilitatea ratei de schimb la nivel internaţional.

Legarde, care are o bogată expertiză în domeniul legii, activând anterior ca ministru de finanţe ale Franţei, a fost aleasă la conducerea FMI după ce fostul lider al organizaţiei, Dominique Strauss-Kahn a fost acuzat de abuz sexual, în timpul unei vizite în Statele Unite.

Ca lider al FMI în timpul crizei din zona euro, Legarde a supravegheat salvgardarea mai multor ţări europene și a propus restructurarea datoriei băncilor europene, o măsură privită iniţial cu scepticism, însă ulterior acceptată la scară largă.

Legarde a denunţat „cultura dominată de bărbaţi și alimentată de testosteron" a industriei bancare pentru criza financiară globală din 2008.

Ellen Johnson Sirleaf, Leymah Gbowee și Tawakkul Karaman

Președintele Liberiei, Ellen Johnson Sirleaf, activista yemenită Tawakkul Karaman și activista liberiană pentru drepturile omului Leyman Gbowee sunt primele femei care au câștigat premiul Nobel, din 2004 încoace.

Karaman este prima femeie arabă care a câștigat acest premiu, și totodată cel mai tânăr câștigător, având doar 32 de ani.

„Nu putem atinge (idealul, n.r.) democraţiei și al păcii în lume dacă femeile nu obţin aceleași oportunităţi de a influenţa dezvoltarea la toate nivelurile societăţii ,ca și bărbaţii," se arată în comunicatul Nobel Peace Prize care anunţă câștigătorii.

Majoritatea câștigătorilor premiului acordat în ultimii 110 ani a decis să distingă cele trei femei cu premiul de 1,5 milioane de dolari ca să evidenţieze creșterea implicării femeilor în acţiunile pentru pace și construirea democraţiei în lume.

Hillary Clinton

Ca secretar de stat american, Hillary Clinton s-a confruntat cu numeroase provocări în 2011, de la dezvăluriea a numeroase documente confidenţiale prin intermediul site-ului WikiLeaks, la gestionarea urgentă a relaţiei dintre Statele Unite și câteva ţări arabe care au trecut prin turbulenţe politice majore în 2011 și moartea lui Osama bin Laden.

Analiștii CSM apreciază că Hillary Clinton a gestionat consecvent și corespunzător mai multe evenimente cu potenţial de „bombă diplomatică".

Clinton, care a activat ca senator al statului New York înainte de a deveni secretarul de stat în cabinetul președintelui Obama este cea de-a treia femeie care ocupă această poziţie.

 

Cristina Fernandez de Kirchner

Adesea comparată cu Eva Peron, președintele Cristina Fernandez a marcat un record anul trecut când a fost realeasă în funcţie cu un procent de 53%, cea mai mare cotă obţinută de un candidat de la revoluţia democratică din 1983.

Fernandez este prima femeie președinte aleasă în America de Sud în 2007. După o carieră în avocatură continuată cu intrarea în politică în 1980, Fernandez a devenit senator în 1995. Ea și soţul ei, Nestor Kirchner, care a decedat în 2010 au fost confidenţi politici, și au aplicat politici economice neconvenţionale bazate pe cheltuieli de stat și, până recent, au ignorat proprietarii de bonduri, încercând să strângă o parte din miliardele de dolari pe care le datorează Argentina.

Sub conducerea Christinei Fernandez, Argentina a devenit prima ţară din America Latină care a legalizat căsătoriile între parteneri de același sex.