Patru idei care fac România mai bună

264

Pentru oamenii care reușesc să se descurce singuri în viaţă, proiectele umanitare contează atât de puţin încât nu ar fi nicio diferenţă dacă ele nu ar exista. Însă pentru oamenii care au nevoie de ajutor și pentru cei care se pun în slujba acestor oameni, proiectele umanitare înseamnă totul. Și dacă am putea să cuantificăm cumva impactul pe care îl are fiecare proiect, am realiza că ele fac din România un loc mai bun, chiar dacă noi nu suntem acolo să fim martorii procesului.

 

„O lume în care toţi oamenii au posibilitatea să locuiască decent" este viziunea organizaţiei Habitat for Humanity-România. Conceptul „Habitat pentru Umanitate" este unul internaţional. În România, proiectul a fost implementat sub conducerea fondatorului Adrian Ciorna, în mica localitate Beiuș, din judeţul Bihor. De acolo s-au extins filiale în București, Craiova, Comănești, Pitești, Cluj, Rădăuţi și Ploiești. La bază, proiectul este o mișcare creștin ecumenică, prin care se urmărește slujirea celor din jur „urmând principiile economice biblice: fără profit şi fără câștig." Aceste principii se traduc în felul următor: prin munca voluntarilor şi prin donaţii financiare şi materiale, Habitat for Humanity reabilitează şi construieşte locuinţe simple, decente şi accesibile ca preţ. Beneficiarii trebuie să participe la ridicarea propriei case şi la casele celorlalte familii beneficiare din comunitatea lor. Odată lucrarea terminată, costurile de construcţie sunt achitate de familiile beneficiare în rate lunare, pe o perioadă de până la 20 de ani. Sumele încasate sunt folosite pentru a demara alte lucrări. Proiectele demarate în România au câștigat numeroase premii de-a lungul anilor, ultimul fiind Premiul I la secţiunea „Proiectul de voluntariat al anului 2012 în domeniul Social" pentru Big Build 2012, la Gala Voluntarilor.

O altă organizaţie ale cărei proiecte fac România mai bună este ADRA-România. Încă din 1990, Agenţia Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere şi Ajutor ajută categoriile defavorizate, asistă victimele calamităţilor, promovează un viitor mai bun și susţine educaţia copiilor. Din 2009 conduce Centrul de Primire în Regim de Urgenţă a Victimelor Violenţei în Familie – Casa ADRA, victimele beneficiind gratuit de cazare şi de consiliere de specialitate. ADRA România face parte din reţeaua ADRA Internaţional, una dintre cele mai răspândite organizaţii neguvernamentale din lume, care este activă în 125 de ţări și este membru consultativ al Consiliului Economic şi Social al Naţiunilor Unite (ECOSOC). Anul acesta, ADRA e extins proiectul „Grădini roditoare", prin care mai multe familii sărace din judeţele Giurgiu, Ilfov, Dâmboviţa, Iași și Neamţ au primit tot necesarul pentru a-și ridica câte o seră de 100 mp, și, de asemenea, vor beneficia de instruire de specialitate pentru următorii doi sau trei ani, ajungându-se astfel la momentul când fiecare familie în parte va fi capabilă să se autosusţină financiar. Cu acest proiect, ADRA a fost clasată pe locul II la secţiunea „Dezvoltare economică și socială" la cea de-a XI-a ediţie a Galei Societăţii Civile de anul acesta.

Liana Buzea, președintele Asociaţiei EcoAssist, a fost cea care a decis să implementeze proiectul „Let's Do It!" în România, după ce a văzut un filmuleţ despre „Let's Do It, Estonia!", ţara care a lansat în 2008 conceptul de curăţenie în toată ţara, într-o singură zi. După Estonia, și alte ţări au preluat ideea, iar acţiunea s-a transformat într-o adevărată mișcare socială. Peste 3 milioane de participanţi au luat parte la proiect în întreaga lume până în prezent. Prima „desfășurare de forţe" în România a avut loc pe 25 septembrie 2009, când un număr de 200.000 de voluntari au participat la efortul de o zi de a curăţa România de gunoaie. Campaniile care s-au organizat de atunci în fiecare an au fost puternic mediatizate și susţinute de persoane publice cu mare impact la publicul român. Datorită acestui proiect, România este pe harta mondială a mișcărilor de protejare a mediului, alături de alte 100 ţări.

 

Un alt proiect cu impact atât asupra mediului, cât și asupra oamenilor este derulat de asociaţia non-profit Ateliere Fără Frontiere. Proiectul este preluat după modelul francez și conceput pentru a putea fi preluat și adaptat acolo unde este nevoie. Misiunea organizaţiei este integrarea socio-profesională a persoanelor în dificultate, printr-un atelier și în același timp reciclarea și recondiţionarea calculatoarelor colectate de la companii și instituţii. Scopul lor este atins prin două mecanisme separate. Primul este un atelier de aserţiune, adică un loc de muncă pentru persoanele defavorizate, care să acţioneze ca rampă de lansare pentru angajarea lor pe piaţa muncii. Aici sunt incluse persoane fără adăpost, tineri din centre de plasament, persoane fără școlarizare, persoane cu dizabilităţi, cu probleme de adicţie sau alte boli care influenţează viaţa profesională și socială. Aici învaţă să se ocupe de mentenanţă informatică, logistică, transport, amenajări/reabilitări și confecţii textile, luptând totodată pentru protecţia mediului, prin reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice și recondiţionarea lor. La sfârșit, acestea sunt donate ong-urilor și școlilor ce desfășoară proiecte de dezvoltare socială, de educaţie și integrare, prin proiectul Assoclis, al doilea mecanism de îndeplinire a misiunii organizaţiei Ateliere Fără Frontiere.