Povestea lui Justin Capră, un inventator „de meserie credincios”

1050

„De meserie, eu sunt român, iar la asta eu nu voi renunţa niciodată," spune inventatorul Justin Capră, ajuns la 80 de ani, într-un interviu pentru ziarul Adevărul de Weekend. Dar „de meserie" este şi credincios, un alt lucru la care nu poate renunţa pentru că fără Dumnezeu nu ar fi ajuns niciodată persoana care este astăzi: inventator, vizionar, creator de şcoală şi formator de tineri binecuvântaţi cu o altă viziune asupra lumii.

Cuvintele care ies din gura lui sunt dintre cele mai simple: „sunt român”, „sunt pensionar”, „sunt inginer”, „Dumnezeu ştie ce sunt”. Refugiat în Filipeştii de Pădure, Prahova, inventatorul, inginerul şi profesorul român se fereşte de slava personală, bani, aprecieri maiestuoase şi cel mai important, de titulatura de savant. A absolvit Şcoala Superioară de Aviaţie, dar este inginer de când se ştie. „Savantul este naivul pentru că-şi imaginează că poate accede la adevărul absolut prin studiu, ceea ce este fundamental greşit. Nu există adevăr absolut, ci doar adevărul divin,” spune Justin.

Prin prisma meseriei a înţeles că omul este limitat şi nu va putea niciodată, oricât de mult se străduie, să ajungă la cunoaşterea absolută. De-a lungul istoriei au existat câţiva oameni, câteva „vârfuri”, care au reuşit să gândească „cosmic” şi precum Isaac Newton, să aducă în lumea terestră o scânteie din secretele cunoaşterii absolute. Dar Justin atrage atenţia că Newton, conform propriilor spuse, a descoperit legea atracţiei universale nu prin studiu, ci prin inspiraţie. „Păi, inspiraţia este de natură divină,” explică Justin.

Pare ciudat din partea un inginer care este fizician şi inventator să spună că nu studiul este metoda de a avansa, dar altceva îi suplineşte şi susţine avansul în ştiinţă, şi anume credinţa. Fizician fiind, el a înţeles foarte bine cuvintele apostolului Pavel: „N-am venit să vă arăt lumea care se vede, pentru că lumea care se vede, de fapt, nu există”. În câteva cuvinte el încearcă să explice: „Dacă intrăm în structura materiei, găsim electroni, protoni, neutroni. Dar aceştia nu sunt materie, ci sarcini electrice. De fapt, lumea nu există ca materie, există ca energie. De aceea Biblia spune că Dumnezeu a făcut pământul din nimic.”

Şi tot după Biblie s-a orientat şi în alte aspecte ale vieţii. „Iisus spunea să adunăm averi în ceruri, nu pe pământ,” de aceea Justin s-a ferit mereu de bani, spunând că nu ştie ce să facă cu ei. La fel cum nu îl interesează dacă invenţiile sale sunt cunoscute, la fel nu îl interesează nici valoarea lor materială. Spune acum că mereu s-a rugat ca Dumnezeu să îi dea un salariu mai mic decât al colegilor săi, pentru ca nimeni să nu îl invidieze.

Justin Capră a inventat lucruri cu mult înaintea timpului lor şi a lucrat cu oameni mai faimoşi decât el, dar nu are niciun simţ al proprietăţii asupra invenţiilor sale. „Când reuşesc tehnic ceva, mă bucur, dar când câştig material, mă sperii. Îmi dau seama că sunt alţii mai merituoşi ca mine, iar în al doilea rând nu este meritul meu, ci al lui Dumnezeu. Eu nu sunt inventator, Dumnezeu este,” crede Justin. Deşi abia în anii recenţi am început să vedem, mai mult prin filme, maşini care pornesc prin comandă vocală, era anul 1950 când Justin a construit un dispozitiv cu motor, care pornea la o simplă comandă verbală. Împreună cu Henri Coandă a încercat să micşoreze masa unui obiect, a greutăţii. Deşi lucrurile au rămas la stadiul de laborator, cei doi au reuşit să facă o bară de oţel să plutească, să-şi piardă greutatea.

Tot el a realizat rucsacul-zburător, aparat portabil pentru zbor individual. Dar pentru că a căutat ajutor pentru realizarea aparatului la Ambasada Americii a fost arestat sub pretextul că vrea să fugă din România şi a primit interdicţia de a mai profesa. Pentru a se întreţine, a fost nevoit să spele maşini şi să măture. Americanii au furat invenţia şi au brevetat-o patru ani mai târziu, dar abia în 2002 americanii au recunoscut oficial că ideea i-a aparţinut românului Justin Capră. Rucsacul-zburător a fost folosit de cosmonauţi la deplasările intercapsulare. În 2008, a inventat împreună cu un grup de prieteni primul „vehicul la purtător”, un triciclu pliabil echipat cu motor electric integrat în butucul roţii de direcţie (motor-roată), ca răspuns la problemele traficului urban.

Cu banii pe care i-a câştigat a deschis o fundaţie ce îi poartă numele, la doar câţiva kilometri de casa sa din Filipeştii de Pădure. Fundaţia este dedicată copiilor supradotaţi care nu îşi găsesc locul la şcoală. Justin ştie foarte bine ce înseamnă aceasta, deoarece şi el a fost ca şi şcolar, un copil-problemă. „Mi se spunea că nu sunt bun decât de păzit porci. Am fost şi premiant, şi corigent, şi restanţier…La examene nu puteam vorbi, mi-era teamă, nu puteam vorbi, eram un copil complexat venit de la ţară.” Dar acum ţine prelegeri la universităţi în străinătate. Cum a învăţat să vorbească în public? „Cine vrea găseşte soluţii, cine nu, găseşte scuze”, spune Justin.

Jurnaliştii de la Adevărul l-au întrebat, pe bună dreptate, de ce nu a plecat din ţară. „Noi avem obligaţia morală să ne respectăm locul, părinţii şi obiceiurile. Sunt proaste? Să le facem bune,” a fost răspunsul său. Decorat de către preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler, în 2008, Justin Capră este mai mult impresionat de tinerii copii care au daruri extraordinare cu care nu ştiu ce să facă. „O fetiţă de 5 ani mi-a cântat o arie de Mozart, mi-au dat lacrimile. Altul, Şerban, de 11 ani, se ocupă deja de fizică cuantică. Copiii aceştia pierd vremea în şcoli. Sunt marginalizaţi, trebuie să-i ajutăm…Şcoala este pentru marea masă, nu pentru genii. Genialitatea, inteligenţa, nu ţi le dă şcoala, care uniformizează. Ea dă informaţia. Mintea vine de la Dumnezeu,” încheie Justin.