Impactul economic al tristeţii

26

Un angajat din zece și-a luat concediu din cauza depresiei, arată un sondaj efectuat pe un eșantion de 7.000 de persoane din șapte ţări europene, citat de BBC. Sondajul Mori a fost realizat la comanda Asociaţiei Europene „Depression" (EDA) și a intervievat persoane din Marea Britanie, Germania, Italia, Danemarca, Turcia, Spania și Franţa.

De departe, angajaţii englezi, danezi și germani s-au dovedit a fi cei mai afectaţi de depresie, citează BBC Aceștia și-au luat cel mai des liber de la serviciu din cauza tulburării psihice. Procentele sunt îngrijorătoare. Nu mai puţin de 58% din angajaţii englezi și-au luat concediu din cauza depresiei. În Danemarca, procentul urcă la 60%, fiind însă mai mic decât procentul de 61% înregistrat de angajaţii din Germania.

În medie, angajaţii cu depresie și-au luat concediu 36 de zile din cauza ultimului episod depresiv. Cifrele au variat însă de la 41 de zile (în Marea Britanie), la 23 de zile (în Italia).

Cercetări anterioare au estimat impactul economic (la nivel european) al depresiei la 92 de miliarde de euro, în 2010. Cele mai mari costuri au fost asociate scăderii productivităţii ca urmare a timpului liber sau a lucrului sub capacitatea normală.

Potrivit sondajului Mori, unul din patru angajaţi cu depresie nu a spus nimic șefului său despre aceasta. Unul din trei angajaţi a declarat că s-a temut că își va pierde slujba. La capătul celălalt al problemei, o treime din cei 792 de manageri intervievaţi spun că nu au beneficiat de niciun ajutor oficial pentru a face faţă problemei angajaţilor cu depresie. Situaţia a fost vizibil ameliorată în Marea Britanie, unde majoritatea celor 117 manageri intervievaţi a declarat că departamentul de Resurse Umane a furnizat un sprijin de calitate.

„Depresia la locul de muncă este o provocare socială care provoacă daune serioase și care solicită atenţia și acţiunea Uniunii Europene,” a declarat europarlamentarul britanic Stephen Hughes.

În prezent, depresia majoră este a patra boală ca răspândire pe glob, reprezentând una dintre problemele grave de sănătate. Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în anul 2020 depresia va fi a doua cauză de dizabilitate, imediat după afecţiunile cardiovasculare.

Prevalenţa episodului depresiv major la români este de 21% pe durata întregii vieţi, se arată în primul studiu legat de frecvenţa depresiei în România, elaborat de Liga Română de Sănătate Mintală, pe un eșantion de 2.400 de respondenţi. Prin comparaţie, prevalenţa diabetului este de doar 8,4%, pe aceeași perioadă.

Depresia este o tulburare a dispoziţiei, care se manifestă printr-o stare de tristeţe sau amărăciune care persistă timp îndelungat (peste 2 săptămâni). Episodul depresiv major nu trebuie confundat cu depresia de doliu, care este normal să se manifeste până la 2 luni după pierderea unei persoane iubite.

Persoanele cele mai expuse riscului de a suferi de depresie sunt cele care:-   au avut episoade depresive anterior;-   au avut sau au rude de gradul I (fraţi, părinţi) care au suferit de tulburare depresivă;-   au mai puţin de 40 de ani;-   suferă de Parkinson, diabet, cardiopatie ischemică, cancer; –   consumă unele medicamente – diureticele tiazidice, metildopa, cicloserina, hormoni, anticoncepţionale orale; –   sau steroizi anabolizanţi, antiinflamatoare nesteroidiene;-   sunt singure sau fără susţinere din partea familiei; –   trec prin evenimente stresante sau trăiesc într-un mediu familial/social/profesional stresant;-   consumă substanţe psihoactive.

Din cauza fricii de stigmatizare socială, a orgoliului personal sau a ignoranţei, multe persoane care suferă de depresie nu beneficiază de un tratament corespunzător și se expun astfel consecinţelor pe care aceasta le poate avea asupra sănătăţii fizice. Oamenii de știinţă au vorbit în repetate rânduri despre asocierea dintre depresie și bolile de inimă, dar și despre existenţa unei legături între depresie și declinul cognitiv.