Recuperează sensul vieţii pentru a scăpa de depresie

3061

Studii știinţifice atestă faptul că identificarea unui sens în viaţă poate diminua efectele depresive. Cercetătorii de la Universitatea Liverpool au descoperit că persoanele care suferă de depresie tind să identifice scopuri mai vagi pentru existenţă decât persoanele care nu sunt deprimate.

Studii știinţifice atestă faptul că identificarea unui sens în viaţă poate diminua efectele depresive. Cercetătorii de la Universitatea Liverpool au descoperit că persoanele care suferă de depresie tind să identifice scopuri mai vagi pentru existenţă decât persoanele care nu sunt deprimate.

Un studiu efectuat de dr. Joanne Dickson, cercetător în cadrul Institutului de Psihologie, Sănătate și Societate afiliat Universităţii Liverpool, a analizat comparativ listele cuprinzând ţelurile personale declarate de o serie de subiecţi care sufereau de depresie, precum și cele declarate de subiecţi fără tulburări depresive.

Rezultatul analizei a fost că, deși ambele grupuri de persoane generau un număr similar de ţeluri, cei care sufereau de depresie tindeau să includă ţeluri mai generale şi mai abstracte, informează Science Daily. De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele deprimate erau înclinate să ofere explicaţii lipsite de elemente concrete pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea ţelurilor lor.

Așadar, concluzia cercetătorilor a fost că scopurile abstracte ar putea contribui la menţinerea şi agravarea depresiei. Obiectivele nespecifice sunt, prin definiţie, mai ambigue şi, astfel, mai dificil de vizualizat și realizat.

„Ştim că depresia este asociată gândurilor negative şi tendinţei de a generaliza excesiv, mai ales în ceea ce priveşte modul în care oamenii se gândesc la propria persoană şi la amintirile trecute”, a explicat dr. Joanne Dickson. „Am descoperit că ţelurile persoanelor ce suferă de depresie clinică nu prezentau o ţintă anume, făcând mai dificilă atingerea lor şi contribuind astfel la un ciclu vicios de gânduri negative”, a mai adăugat specialistul.

Studiul lui Dickson ar putea facilita dezvoltarea unor metode noi şi eficiente de tratare a depresiei clinice. Ajutarea persoanelor deprimate să identifice un sens în viaţă prin obiective concrete ar permite „spargerea ciclului de negativitate asociat depresiei”, a concluzionat cercetătoarea.

O pledoarie memorabilă pentru puterea de vindecare pe care o comportă aderenţa la un sens îi aparţine unui deţinut al lagărelor de concentrare. În 1946, un psiholog austriac, de origine evreu, care supravieţuise lagărului de la Auschwitz, publica cartea Omul în căutarea sensului vieţii și afirma, cu vehemenţa demnă de o inovaţie, că voinţa de a găsi și de a da un sens vieţii este principiul motivator fundamental care conferă energie omului.

Luând drept referinţă observaţiile sale din cadrul lagărului, Viktor Frankl afirmă că majoritatea deţinuţilor preferau să-și închidă ochii și să trăiască în trecut. Pentru astfel de oameni, viaţa devenea lipsită de sens. „Puteai obţine o victorie din aceste experienţe, transformându-ţi viaţa într-o biruinţă lăuntrică, sau puteai să ignori provocarea și să vegetezi pur și simplu, așa cum făceau cei mai mulţi deţinuţi”, afirmă psihologul. În opinia sa, deţinutul care și-a pierdut încrederea în viitor este condamnat. Odată cu pierderea unui scop concret al existenţei, el își pierdea și tăria sa spirituală. Apoi, urma degradarea sa fizică și sufletească.

Și Damien Ridge, profesor de Studii de Sănătate la Universitatea Westminster, consideră că deși cineva se poate simţi fără speranţă în adâncimile depresiei proprii, recuperarea ţine de încercarea de a construi o viaţă plină de sens, indiferent de dificultăţile întâmpinate. „Nimeni nu trăiește în locul tău. Așa că, până la urmă, nimeni nu știe ce e mai bine pentru tine”, afirmă profesorul într-un articol.

Greșelile poziţionării faţă de viaţă și incapacitatea de a lua deciziile corecte au fost discutate și de Aaron Kheriaty, director de Educaţie Medicală la Departamentul de Psihiatrie al Universităţii California, într-un interviu publicat de Huffington Post. Ea propune o schimbare de paradigmă cu privire la valoarea existenţială pe care o poate aduce creștinismul. „Am auzit o mulţime de lucruri despre credinţă și despre dragoste, dar mai puţin despre speranţa creștină”, afirmă Kheriaty.