Opusul fericirii e… obișnuinţa

1783

Fericirea pe care ne-o dorim este mult mai aproape de noi decât estimăm, spun numeroși specialiști în studiul fericirii. Aceasta fiindcă tot mai multe dovezi indică spre faptul că fericirea vine din lucrurile mărunte pe care le trăim zi de zi.

Profesorul Ruut Veenhoven, cercetător specializat în relaţii interumane la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Olanda, coordonează un proiect intitulat World Happiness Database, care constă în centralizarea rezultatelor a mii de studii despre calitatea vieţii şi cercetări menite să identifice acele motive ce ţin în mod direct de obţinerea stării de fericire, notează BBC.

Prin corelarea şi analizarea acestor date, dar şi în urma unor informaţii culese pe baza unui experiment, Veenhoven a ajuns la concluzia că oamenii sunt cu atât mai puţin fericiţi, cu cât îşi stabilesc mai multe ţeluri în viaţă. „În general, oamenii consideră că trebuie să îndeplinească anumite obiective majore în viaţă pentru a fi fericiţi, dar în realitate lucrurile stau altfel. De regulă, persoanele nefericite acordă o importanţă deosebită acestor scopuri, pe care se zbat să le atingă tocmai pentru a-ţi schimba viaţa în bine”, a declarat profesorul olandez.

Cele mai multe dintre studiile cuprinse în World Happiness Database sugerează lipsa unei legături concrete între găsirea unor răspunsuri la întrebările esenţiale ale vieţii şi obţinerea stării de fericire. Din contră, se pare că fericirea stă în detalii. Astfel, persoanele care se declară mulţumite şi fericite duc o viaţă activă şi sunt implicate în ceea ce se întâmplă în jurul lor. „Studiile arată că stă în puterea noastră să facem anumite lucruri în aşa fel încât să ne bucurăm mai mult de viaţă, mai ales dacă ţinem cont de faptul că ideea fiecăruia despre fericire se schimbă în timp”, a subliniat Veenhoven.

Oameni de ştiinţă citaţi de descoperă.ro spun că, paradoxal, atunci când ne gândim cum am putea trăi în lipsa unor persoane dragi ne îmbunătăţim stările afective mai mult decât atunci când contemplăm prezenţa respectivelor persoane în vieţile noastre. Mai mult de atât, dr. Jaime L. Kurtz, specialist în psihologie, susţine că ne putem mări gradul de fericire dacă învăţăm să ne bucurăm şi să fim recunoscători pentru lucrurile bune, dar care nu durează mult timp.

Nenumărate studii, printre care şi „Doing well by doing good“, au concluzionat că oamenii care se oferă voluntari pentru anumite cauze se simt mai fericiţi şi mai sănătoşi decât restul lumii. Autorii cercetării sugerează că voluntariatul ne ajută să vedem în perspectivă, astfel încât atunci când ne gândim la vieţile noastre luăm în calcul şi faptul că alţii sunt mai puţin privilegiaţi decât noi.

Pentru a putea observa toate lucrurile bune care ni se întâmplă trebuie să trăim în prezent. Pe blogul său, psihologul Jeremy Dean, fondatorul unuia dintre cele mai populare site-uri de psihologie, propune două metode prin care să învăţăm cum să „gustăm viaţa”. Unul dintre sfaturile sale este „să fim prezenţi”. Aceasta presupune să ne antrenăm creierul să fie atent la detaliile din viaţa de zi cu zi. Cealaltă strategie presupune utilizarea „călătoriilor mentale pozitive în timp”, adică amintirea unor evenimente plăcute sau aşteptarea unora despre care ştim că urmează să se manifeste.

„Nu doar schimbările importante pe care le facem în viaţă, cum ar fi o casă nouă sau o maşină, au un impact asupra noastră, ci şi lucrurile mărunte, precum mirosul unei portocale”, spune Gretchen Rubin, autor pentru publicaţia The Huffington Post. Pentru a ne simţi fericiţi, este suficient să observăm lucrurile şi întâmplările mărunte care ne fac să zâmbim şi ne aduc, fie şi preţ de numai câteva secunde, un sentiment plăcut. Deşi nu întotdeauna le conştientizăm, aceste lucruri mărunte, accesibile tuturor, contribuie într-o mare măsură la starea noastră de fericire, continuă psihologul american.

Cei mai mari duşmani ai fericirii sunt obişnuinţa şi adaptarea. Din nefericire, oamenii se obişnuiesc repede cu lucrurile care le oferă plăcere şi după un timp încep să le considere ca pe restul lucrurilor obişnuite. Astfel, tocmai frumuseţea lucrurilor mărunte ale vieţii constituie sursa ignorată a unei fericiri pe care încercăm să o căutăm în altă parte.