Tristeţea, așa cum nu ai privit-o niciodată

3253

Nimănui nu-i place să trăiască sentimente de tristeţe, însă în loc să fugi de aceste trăiri, poţi învăţa să le privești cu alţi ochi, pentru că oamenii de știinţă au descoperit că ele pot aduce beneficii și avantaje surprinzătoare celui care le experimentează.

Tristeţea are un impact pozitiv asupra memoriei, arată studiile. Experţii de la Universitatea Anglia Ruskin au observat că participanţii care au experimentat stări de tristeţe în timpul experimentelor au obţinut rezultate mult mai bune la testele de recunoaștere a feţelor, comparativ cu voluntarii fericiţi.

Rezultatul este cu atât mai surprinzător, cu cât „o stare de tristeţe este de obicei asociată cu performanţe slabe la sarcinile cognitive”, explică unul dintre autorii studiului, Peter Hills, specialist în psihologie cognitivă, citat de Live Science.

Specialiștii nu au ajuns la o concluzie definitivă care să explice fenomenul. Rezultatele studiului de faţă, dar și concluziile altor cercetări sugerează însă că persoanele triste sunt mai atente la indicii sociali și totodată au tendinţa de a se concentra asupra altor zone ale feţei unui individ, în raport cu persoanele fericite, explică Hills.

Totodată, sentimentele de tristeţe pot servi drept stimul pentru creșterea motivaţiei și a perseverenţei, au descoperit experţii de la Universitatea din California, Berkley. În cadrul experimentului, participanţilor le-a fost indusă fie o stare de fericire, fie de supărare, prin intermediul filmelor artistice. Apoi, aceștia au fost rugaţi să rezolve un test cognitiv dificil, fără însă a li se impune o limită de timp. Rezultatele au arătat că voluntarii triști au depus mai mult efort în rezolvarea testului, comparativ cu cei fericiţi.

„Acest lucru sugerează că o stare de tristeţe poate crește perseverenţa în rezolvarea sarcinilor dificile, iar o stare de fericire o poate reduce, probabil pentru că oamenii se simt mai puţin motivaţi să depună efort, atunci când deja experimentează o stare pozitivă. În schimb, starea de tristeţe crește perseverenţa, deoarece oamenii văd potenţiale beneficii mai mari în depunerea efortului”, explică specialiștii.

De asemenea, tristeţea ne face mai umani și mai atenţi cu ceilalţi, au observat cercetătorii de la Universitatea California, Berkley. Într-unul din experimente, voluntarilor cărora le-au fost induse fie sentimente de fericire fie de tristeţe, au fost rugaţi să ceară un document unei persoane necunoscute dintr-un birou alăturat. Rezultatele au arătat că participanţii triști și-au formulat mult mai elaborat cererea și au fost mai politicoși decât cei fericiţi. Experimentele următoare au arătat și că persoanele care experimentează stări de tristeţe sunt mai convingători și mai persuasivi.

Atunci când inevitabilele sentimente de tristeţe sunt utilizate constructiv, ele pot funcţiona în favoarea celui care le resimte. Însă trebuie reţinut că aceste stări de tristeţe pot avea un puternic impact nociv asupra sănătăţii psihice și, mai departe, chiar asupra celei fizice. De altfel, chiar dacă tristeţea are și latura sa pozitivă, acest lucru nu ar trebui să îl determine pe individ să își “răpească” dreptul la fericirea adevărată, care are o serie de efecte benefice asupra sa.

Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences a arătat că fericirea care provine din găsirea sensului vieţii sau care e obţinută în urma atingerii unui obiectiv nobil întărește sistemul imunitar și scade reacţia antivirală. Alte studii au arătat puterile binefăcătoare ale unui zâmbet sincer, care îmbunătăţește memoria, protejează individul de boli de inimă, contribuie la scăderea anxietăţii și oferă o stare de bine interioară.

 

Foto: stockvault.net