Regretul de după Premiul Nobel pentru Pace

52

Deși Malala Yousafzai, o tânără pakistaneză de numai 16 ani, a fost favorita Premiului Nobel pentru Pace din acest an, distincţia a fost acordată astăzi Organizaţiei pentru Prohibiţia Armelor Chimice (O.P.C.W). Decizia, care a luat prin surprindere o parte din public, ar putea fi influenţată și de dificultăţile pe care le presupune primirea prestigioasei distincţii, după cum subliniază un oficial ai unei organizaţii de cercetare pentru pace, citat de Reuters.

Așa cum reiese din citaţia Comitetului Norvegian al Premiului Nobel, O.P.C.W, alături de convenţiile sub care a luat naștere în 1997, „au definit utilizarea armelor chimice ca element tabu în temeiul dreptului internaţional. Evenimentele recente din Siria, unde armele chimice au fost puse în folosinţă, au subliniat necesitatea sporirii eforturilor de înlăturare a acestor arme", scrie New York Times.

Organizaţia este implicată în procesul de îndeplinire a celor patru obiective ale Convenţiei privind Interzicerea Armelor Chimice, intrată în vigoare în 1997: distrugerea tuturor armeor chimice sub control internaţional, prevenirea creării de noi arme chimice, ajutorarea ţărilor în demersul de a se proteja de atacul cu arme chimice și promovarea cooperării internaţionale în ceea ce privește utilizarea pașnică a chimiei.

Până la desemnarea învingătorului însă, în centrul speculaţiilor născute în jurul câștigătorului Premiului Nobel pentru Pace s-a aflat numele Malalei Yousafzai, adolescenta de 16 ani, împușcată în cap în urmă cu un an de talibanii înfuriaţi de campaniile desfășurate de tânără pentru educaţia fetelor.

Kristian Harpviken, directorul Institutului independent de Cercetare pentru Pace din Oslo sublinia riscurile la care tânăra ar putea fi expusă prin câștigarea acestei distincţii. El a declarat că „principala chestiune în ceea ce o privește pe Malala este vârsta ei", citează Reuters. Acesta consideră că distincţia cu Nobelul pentru Pace este o povară prea grea de purtat o viaţă întreagă, în special pentru o persoană care este „în esenţă un copil". Cu toate acestea, Harpviken este de părere că primirea premiului nu ar fi putut influenţa decât marginal riscurile ca aceasta, aflată acum în Anglia, să devină iar ţinta talibanilor.

Mai mult, acest premiu schimbă complet vieţile celor care îl primesc. Geir Lundestad, directorul Institutului Norvegian Nobel, punctează că nu cunoaște pe cineva care să regrete faptul că a obţinut premiul. Cu toate acestea, el afirmă că cei care primesc Premiul Nobel pentru Pace „vor fi ascultaţi, iar unii dintre aceștia ar putea fi consideraţi chiar sfinţi". Judecând din această perspectivă, imaginea unui viitor în care totalitatea faptelor și slăbiciunilor va fi privită din prisma unui „etalon de sfinţenie" poate deveni copleșitor, în special când este vorba de o tânără de numai 16 ani.

Dacă ar fi câștigat azi Premiul Nobel pentru Pace, Malala ar fi avut jumătate din vârsta celei mai tinere persoane distinse vreodată cu acest premiu, Tawakul Karman, activist pentru pace din Yemen, care atunci când l-a obţinut avea numai 32 de ani. În schimb, adolescenta pakistaneză a fost distinsă astăzi cu Premiul Saharov, pentru „gândire liberă", oferit de UE.

Așa cum a specificat în testamentul său, Alfred Nobel, fondatorul prestigiosului premiu, distincţia cu Premiul Nobel pentru Pace este acordată „persoanei care va face cea mai bună treabă pentru fraternitatea între naţiuni, abolirea sau reducerea armatelor permanente și pentru organizarea și promovarea congreselor pentru pace", citează Live Science.