S-au născut primii 30 de copii modificaţi genetic

709

Informaţia potrivit căreia o echipă de cercetători din New Jersey a reuşit să creeze, în premieră, primii bebeluşi artificiali modificaţi genetic, a determinat un val de controverse medicale şi etice. Apărută în presa britanică, ştirea a şocat opinia publică, deşi în cercuri restrânse experimentul era cunoscut de la sfârşitul anilor 90.

La începutul acestei săptămâni, cercetătorii de la Institutul pentru Medicină Reproducătoare şi Ştiinţă (New Jersey) au publicat o lucrare despre posibilele consecinţe genetice ale modificării genetice umane, în cazul a 30 de bebeluşi. Cu toate că primul bebeluş cu ADN-ul modificat s-a născut în 1997, controversata procedură a fost tăinuită până în 2001, cand a făcut subiectul unor ştiri de larg interes la CNN şi BBC.

Concret, cercetătorii au folosit gene de la trei persoane, mama, tatăl copilului, dar şi de la o a doua femeie, pentru a ajuta câteva femei, cu probleme de fertilitate, să aibă un copil. Profesorul Jacques Cohen, şeful echipei de pionieri, a atribuit infertilitatea defectelor în structura celulară a ovulelor. În consecinţă, pentru a remedia problema, profesorul a colectat ovule de la o femeie sănătoasă, pe care le-a implantat în ovulele femeii infertile.

Întrucât mitocondriile conţin material genetic, cei 30 de copii născuţi în urma acestui procedeu s-au născut cu gene aparţinând tuturor celor trei „părinţi".

Deşi primul copil născut în urma acestui procedeu a devenit subiectul unei lucrări apărută în 1997, o analiză a consecinţelor genetice asupra a doi dintre cei 30 de copii născuţi în 2001 a apărut abia în luna martie a acestui an, în jurnalul Reproducerea Umană.

Consecinţele etice şi biologice modificării genetice umane

Deşi consecinţele au putut fi doar speculate sau presupuse, deoarece este încă prea devreme, subiectul este unul foarte aprins în comunitatea ştiinţifică, mai ales prin prisma efectelor biologice şi etice.

O privire atentă asupra influenţei doar a consumului de alimente modificate genetic dezvăluie o incidenţă crescută pentru boli, precum îmbătrânire prematură, dezechilibre ale sistemului imunitar, probleme ale reproducerii, deteriorarea treptată a organelor şi cancer. În cazul în care acestea sunt efectele asupra părinţilor, nu se ştie deocamdată care vor fi efectele asupra copiilor rezultaţi.

În plus, puţinele informaţii care se cunosc au arătat că un copil de 18 luni, născut în urma acestei proceduri, a fost diagnosticat cu autism şi că incidenţa anomaliilor cromozomiale este mult mai ridicată decât media, în cazul acestor copii.

Din punct de vedere etic, alterarea materialului genetic, în speţă manipularea a ceea ce înseamnă esenţa speciei umane, este un procedeu evitat de cei mai mulţi oameni de ştiinţă. Pe de o parte, credinţa că trupul uman este o maşină şi poate fi modificată astfel încât celelalte componente să nu fie afectate are riscurile ei. „Cercetătorii cred că organismul uman este alcătuit din piese de Lego, în care piesele de ADN pot fi adăugate sau scoase după plac, fără a afecta celelalte părţi ale sistemului. În realitate, genomul uman este mai degrabă un ecosistem şi toate părţile sale relaţionează între ele şi sunt în echilibru", a declarat profesorul Sheldon Krimsky , preşedintele Consiliului pentru Genetică Responsabilă.

Pe de altă parte, procedura deschide calea către convingerea că astfel devine posibilă crearea unei rase de oameni cu trăsături speciale (precum putere fizică sau inteligenţă mai mare). Iar acest lucru este considerat, de cei mai mulţi, o joacă extrem de periculoasă de-a Dumnezeu.