Sclavia modernă, într-un altfel de reviste pentru femei

600

Trei reviste glossy au înlocuit modelele și vedetele de pe coperţile lor cu victime ale traficului de carne vie, sclavi moderni și copii-mirese. „Ascunde vânătăile prin 35 de trucuri de machiaj", „Nunta pe care nu o vei uita niciodată, dar pe care ai vrea să o uiţi" sau „35 de zile pentru a-ţi antrena sclavul perfect" sunt doar câteva dintre subiectele abordate de cele trei publicaţii, care fac parte dintr-o campanie curajoasă de conștientizare a unei realităţi sumbre, trăite de milioane de oameni din întreaga lume.

Pentru a „transforma Ziua Internaţională a Femeii în ceva mai mult decât o poveste de primă pagină”, organizaţia Catapult, implicată în strângerea de fonduri pentru îmbunătăţirea vieţii femeilor din întreaga lume, a lansat proiectul Cover Stories, care prezintă într-un mod inedit problema încălcării dreptului la libertate. Autorii campaniei au creat trei publicaţii, cu titluri sugestive, inspirate de numele a trei reviste glossy populare în SUA: Brides, Good Housekeeping, respectiv Seventeen.

Astfel s-au născut Child Bride, Good Slavekeeping și Thirteen. „Din fericire, aceste reviste nu sunt adevărate. Din păcate, aceste probleme sunt adevărate”, a declarat fondatorul și directorul de creaţie al Catapult, Maz Kessler, pentru Mashable.

Prin cele trei publicaţii, autorii campaniei vor să atragă atenţia asupra faţetelor îngrădirii dreptului la libertate al fetelor și femeilor: exploatarea sexuală sau prostituţia, căsătoria forţată sau sclavia. Titlurile publicate pe coperţile revistelor false subliniază realitatea sumbră pe care o trăiesc victimele sclaviei moderne.

„De când mi-am luat primul sclav, am timp pentru mine mereu. Povestea inspiraţională a unui stăpân” sau „Ascunde pașaportul acolo unde nu îl va găsi niciodată” sunt două subiecte din revista Good Slavekeeping, care pretinde a se adresa agresorilor. În Thirteen, victimele (potenţiale) ale prostituţiei pot citi despre „Cum poţi fugi pe tocuri. 6 trucuri de modă care ţi-ar putea salva viaţa” sau „Iubit sau Pește? Semnalele care îţi indică faptul că te vinde pentru sex”.

Iar publicaţia Child Bride pare a fi un ghid adresat mireselor minore pentru a le satisface dorinţele soţilor lor mai în vârstă: „Secrete ale exerciţiilor- Poţi să fii în formă pentru a naște la 14 ani”, „Câţi ani are? 60? 70? Și alte întrebări pe care nu trebuie să le pui” sau „Ziua în care visele tale au luat sfârșit”.

Consecinţele sclaviei moderne

Nu mai puţin de 14 milioane de fete din întreaga lume sunt forţate în fiecare an să se căsătorească, arată datele citate de Human Rights Watch. Potrivit estimărilor, până în 2020, numărul copiilor mirese ar putea atinge 142 de milioane. Fetele care sunt forţate să se căsătorească de la o vârstă fragedă riscă să își pună sănătatea fizică și psihică în pericol. De asemenea, ele riscă să nu mai aibă o șansă la educaţie și la construirea unui viitor independent economic și totodată sunt expuse pericolului violenţei domestice.

În ceea ce privește sclavia în rândul copiilor, nu mai puţin de 215 milioane de persoane cu vârste între 5 și 17 ani se confruntă cu această problemă, potrivit datelor citate de organizaţia Anti Slavery. Circa 115 milioane de copii lucrează în condiţii extrem de periculoase, care le pot afecta sănătatea și pot fi dăunătoare dezvoltării lor. Potrivit organizaţiei Catapult, „anual, circa 1,2 milioane de copii sunt traficaţi în sclavie. 80% sunt fete”.

Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2012, circa 4,5 milioane de victime ale sclaviei moderne sunt exploatate sexuale. Estimările realizate de UNICEF arată că circa două milioane de copii din lumea întreagă sunt implicaţi în „schimbul comercial de sex”. Pe lângă problemele de sănătate la care sunt expuse, victimele sclaviei sexuale pot rămâne cu traume psihologice îngrijorătoare chiar și după ce sunt salvate. Acestea pot experimenta stări de depresie, anxietate, scăderea stimei de sine, iar în unele cazuri pot avea tendinţa de a-și face rău sau chiar de a se sinucide.

Coșmarul a zeci de milioane de fiinţe umane

În ziua de azi, a fi sclav poate îmbrăca mai multe forme care se rezumă la îngrădirea libertăţii unui om. Sclavia umană poate însemna trafic de carne vie, exploatare prin muncă a unui individ, tratarea acestuia ca și cum ar fi un obiect sau o proprietate personală, forţarea persoanelor traficate să îndeplinească sarcini pe care aceștia nu vor să le execute. „Oricare ar fi termenul folosit, caracteristica semnificativă a tuturor formelor de sclavie implică privarea de libertate a unui individ de către altul”, spune organizaţie Walk Free.

La nivel mondial, circa 29,8 milioane de oameni trăiesc realitatea sclaviei moderne, arată datele publicate în raportul The Global Slavery Index din 2013. Din document reiese că India este ţara cu cei mai mulţi sclavi. Numărul de victime ale sclavei moderne din această regiune însumează circa jumătate din numărul de sclavi estimat la nivel global: între 13,3 milioane și 14,7 milioane de oameni. Forma predominantă pe care o îmbracă sclavia modernă în India este exploarea cetăţenilor din cauza datoriilor și munca forţată.

Pe locul imediat următor se află China, unde se estimează că există între 2,8 milioane și 3,1 milioane de sclavi. Cele mai des întâlnite practici din regiune sunt exploatarea prin muncă a bărbaţilor, femeilor și copiilor, cerșitul forţat, căsătoria forţată sau exploatarea sexuală a copiilor și femeilor. Lista este completată de Pakistan, Nigeria, Etiopia, Rusia, Thailanda, Republica Democrată Congo, Myanmar și Bangladesh. „Luate împreună, aceste 10 ţări însumează 76% din totalul estimat de 29,8 milioane de sclavi”.

În ceea ce privește România, numărul de victime ale sclaviei moderne se ridică undeva între 23.000 și 25.000 de persoane, potrivit raportului The Global Slavery.