Te-ai săturat să auzi de Siria?

17

După trei ani de zile de război civil în Siria, le-am cam auzit pe toate despre atrocităţile care se întâmplă din cauza guvernului Assad, dar și a facţiunilor rebele. Este greu să mai fii impresionat de un nou raport sau o nouă poveste ce nu poate fi confirmată. Cu toate astea, oamenii aceia au constant nevoie de ajutor. Cum se poate combate deci oboseala sau apatia donatorilor?

Organizaţiile pentru drepturile omului lucrează împreună cu agenţii de publicitate pentru a găsi metode din ce în ce mai creative și mai eficiente pentru a face ca un mesaj redundant să își păstreze relavanţa. În 2007, Amnesty International a pornit o campanie în Elveţia, în care 200 de postere, cu scene reale de abuz al drepturilor omului culese de peste tot în lume, sunt făcute să se potrivească meticulos cu locurile publice unde au fost amplasate, astfel încât să pară foarte reale. Campania a fost considerată un succes, apărând pe prima pagină a ziarelor și generând dezbateri pe internet, și a fost exportată și în alte ţări.

Un alt exemplu vine de la Organizaţia Salvaţi Copiii, care a realizat un videoclip pentru a atrage atenţia asupra copiilor din Siria, ce a avut peste 4 milioane de vizualizări pe YouTube, doar în prima zi. Videoclipul se axează pe o paralelă între Marea Britanie și Siria, arătând cum viaţa unei fetiţe este întoarsă pe dos în câte o secundă pe zi. „Ar putea să se întâmple vreodată asta în Marea Britanie? Iată ce le face războiul copiilor”, este mesajul pe care îl transmite atât de bine videoclipul.

Avem nevoie de astfel de dovezi?

Ambele campanii sunt puternice, dacă nu chiar șocante. Dar chiar este nevoie de asta? Nu este mai degrabă nevoie de o soluţie politică care ar putea să pună capăt tuturor problemelor, „dintr-o singură lovitură”? Desigur că este nevoie, doar că după trei ani de război civil, conferinţa de pace de la Geneva s-a încheiat fără niciun rezultat, iar între timp Siria are nevoie de ajutor umanitar de urgenţă.

ONU a lansat un apel către toate statele dispuse să ajute, pentru strângerea unei sume de 6,5 miliarde de dolari, care să asigure civililor sirieni asistenţa umanitară de care au nevoie cu disperare. O cercetare realizată de Oxfam International în ianuarie 2014 arată ce state își respectă promisiunea de a contribui la acest fond și ce state au rămas în urmă.

Cercetarea arată că unele state au depus eforturi mai mari decât ceea ce este considerată a fi partea lor „corectă” de contribuţie. Statele arabe, în special cele care au în teritorii tabere de refugiaţi sirieni conduc clasamentul, prin ţări ca Iordania, Liban, Kuwait, Arabia Suadită și Irak. Unele dintre acestea contribuie chiar și cu peste 1.000 de procente peste cota lor de contribuţie. Dintre ţările europene, printre cei mai importanţi donatori se numără Danemarca, Norvegia și Marea Britanie. De asemenea, Turcia își depășește cu 930 de procente cota de contribuţie.

Gareth Price Jones, care supervizează ajutorul pe care Siria îl primește din partea Oxfam, a declarat la conferinţa de pace din Kuwait că se așteaptă ca, pe măsură ce conflictul continuă în acest an, nevoile umanitare ale Siriei să crească. „Ţările donatoare nu pot să se odihnească pe lauri. Încă este un drum lung în faţă”, a spus el.

Deocamdată, aproape două treimi din totalul statelor care au promis să ajute, și care întâmplător sunt printre cele mai bogate din lume, donează mai puţin decât s-ar aștepta din partea lor. Analiza realizată de Oxfam arată că Rusia a donat doar 5% din partea sa, cot la cot cu Coreea de Sud. Japonia se situează puţin mai sus, cu 31 de procente, urmată de Franţa, cu 77 de procente. Statele Unite, deși reprezintă cel mai mare contribuitor la apelurile ONU, ar putea să dea un exemplu mai grăitor, aflându-se acum doar la 88 de procente.

Oxfam a calculat suma pe care ar trebui să o doneze fiecare stat luând în calcul Venitul Naţional Brut, date care provin de la Banca Mondială. Organizaţia a făcut ultimul raport în septembrie 2013, când Rusia și Franţa rămăseseră mult în spate. Apelul ONU pentru un total de 5 miliarde de dolari, făcut în iunie 2013, a fost completat doar în proporţie de 70% când s-a încheiat, la sfârșitul anului trecut.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.