Puterea unui Like ce răstoarnă politica

1430

Putea fi răsturnat un avantaj de 10 puncte în turul doi al alegerilor prezidenţiale? Asta s-au întrebat cei de la Openpolitics, care au analizat 70 de alegeri prezidenţiale din Europa, pentru a conchide că, în ultimii 25 de ani, au fost doar câteva cazuri în Europa în care pronosticul a fost răsturnat în felul acesta. Ce s-a întâmplat în România? Cine sunt și de unde vin alegătorii care au făcut diferenţa?

Un număr de 1,6 milioane de oameni au ieșit în plus la vot în turul doi, faţă de primul tur. Unii tineri au luat steagurile în mână, și-au pus pe faţă măștile albe, apărute prima dată la mișcările Ocuppy şi s-au proptit în ușa celor de la care au avut de cerut socoteală. Întrebarea este cum de am ajuns aici?

Facebook și primăvara arabă

După primul scrutin, au existat voci care i-au sfătuit pe alegători să nu se ia după ce se întâmplă pe Facebook. Situaţia a creat o neașteptată și, desigur, parţială paralelă cu ce s-a întâmplat în ţările care au trecut prin primăvara arabă. Și în dreptul Egiptului, Tunisiei sau Libiei, criticii au spus că rolul Facebookului și Twitterului a fost mult exagerat. Cu toate acestea, oamenii de rând i-au contrazis.

În ţările unde a existat un curent public de nemulţumire, indiferent de ţinta politică a acestuia, Facebookul a ajuns să pună în umbră sau să filtreze informaţiile din mass-media convenţională. Oamenii simpli au făcut mai mult pentru a populariza informaţia decât instrumentele media. În primul rând, Facebookul și Twitterul au devenit adevăratele ziare, și toţi cei care au dorit au devenit jurnaliștii și corespondenţii acestora. Platformele de social media au fost folosite pentru diseminarea în timp real a știrilor de la firul ierbii, care nici măcar nu mai ajungeau în presă sau ajungeau mult prea târziu. În al doilea rând, aceste platforme au fost folosite ca unelte de organizare. Protestatarii și-au cartografiat mișcările cu ajutorul acestora, adaptându-se în timp real la „rapoartele” din teren, care veneau prin mesaje pe Twitter și update-uri pe Facebook. „Fără media socială, reacţia globală la ce s-a întâmplat în Libia ar fi fost mult mai blândă și mult mai întârziată”, concluziona Omar Amer, reprezentant al Mișcării de Tineret Libiene.

E-revoluţiile

Observatorii internaţionali notează că, fie din ţările asuprite de guverne autoritare, fie din Statele Unite, unde americanii protestează faţă de inechitatea socială, modelul „răscoalei” iniţiate pe reţelele de socializare a ajuns acum și în Europa de Est, în ţări precum Ungaria, Bulgaria și România. După surpriza alegerilor din România, de pe 16 noiembrie, Euronews a realizat un reportaj special dedicat „e-revoluţiilor”, adică revoluţiilor iscate pe reţele de socializare, unde oameni care se opun structurilor politice tradiţionale se organizează pentru a determina o schimbare.

În opinia celor de la Euronews, ultimul guvern bulgar a fost forţat să demisioneze după ce mii de cetăţeni au ieșit pe străzi pentru a protesta împotriva creșterii preţului la curent și împotriva corupţiei. Observatorii merg mai departe și spun că, în circumstanţele în care vigilenţa publică apelează la reţelele sociale pentru a penaliza orice tentativă de concentrare a puterii în mâna unei singure persoane sau a unui singur partid politic, nici măcar nu e sigur cât va rezista noua coaliţie.

În Ungaria, s-a organizat o zi a Protestului Public, după ce guvernul și-a anunţat intenţia de a pune taxă pe traficul de internet, pentru a mai reduce deficitul bugetar. Organizatorii protestului, care a scos mai mult de 10.000 de persoane pe străzile din Budapesta, sunt tineri studenţi, activiști și artiști, care spun că Facebookul este o parte importantă a generaţiei de astăzi și că din ce în ce mai mulţi oameni de vârsta a treia încep să se organizeze tot pe Facebook, pentru a schimba viitorul ţării. În Ungaria s-a văzut că Facebookul este o platformă care are impact nu doar între tineri, ci este capabilă și să unească generaţiile.

Pentru a discuta despre cazul României, în cadrul reportajului a fost invitat jurnalistul Lucian Mîndruţă, în calitate de activist în media socială. Mîndruţă a spus că ecranele mici ale calculatoarelor, tabletelor și telefoanelor le-au bătut de data aceasta pe cele mari, ale televizoarelor, unde nu exista niciun fel de interacţiune, unde apăreau doar oameni care le spuneau alegătorilor români cum să gândească, cum să voteze și cum să se comporte.

Alegeri românești pe Facebook

Lucian Mîndruţă este una dintre persoanele publice a cărui pagină de Facebook a fost intens urmărită în cele două săptămâni premergătoare votului din 16 noiembrie. El singur a tras concluziile: „Numărul total de shares la pagina asta pe care o citiţi acum în ziua de alegeri a fost de 54.000. Numărul total de likes a fost de 140.000. Numărul total de vizualizări pe video postate: 2.145.000. Exact cu puţin peste 2 milioane! E și aici o poveste pe care trebuie s-o spunem: eu am o pagină personală, neafiliată vreunui brand. Revoluţia asta a fost cu adevărat a oamenilor care au avut încredere în alţi oameni. Ca mine sau ca alţii.”

În următorii ani, se vor face studii sociologice cu privire la votul de pe 16 noiembrie, din care vom afla în oarecare detaliu cine sunt cei 1,6 milioane de români care au răsturnat pronosticurile, însă putem afirma de pe acum de ce au făcut-o: pentru că au avut încredere, nu în vreunul dintre candidaţi, nu în vreun program electoral, nu în vreun partid politic și nu în politică, ci încredere unii în alţii că se pot impune ca putere civică, să miște ţara în direcţia pe care au considerat-o ei bună.

O analiză Hotnews a paginilor de Facebook Pro.facebrands.ro arată ce i-a interesat pe oameni și ce i-a animat să iasă la vot. În primul tur, primele 20 de articole ale unor publisheri cu interacţiune mare pe Facebook, precum HotNews.ro, Gandul.info, Adevarul.ro, Contributors.ro, Ziare.com sau StirileProTV.ro, conţineau subiecte legate de fotbal, domeniul social, știri din IT și doar câteva materiale informative legate de campania electorală. În schimb, în turul doi articolele care au provocat interacţiuni-record pe Facebook nu au fost informative, ci mai degrabă au constat în mesaje între prieteni și apeluri. „Dintre primele zece articole care s-au răspândit masiv pe Facebook, opt prezintă mesaje, scrisori deschise sau apeluri la mobilizare, iar două sunt știri care, la rândul lor, au potenţial de mobilizare”, scrie Hotnews.

Pe fondul dezamăgirii faţă de întreaga clasă politică actuală şi în special faţă de mesajele lansate de aceasta către cetăţeni, faţă de corupţia de care ne lovim cu toţii de atâţia ani și în circumstanţele în care s-a desfășurat votul din diasporă în primul tur, Facebook le-a servit românilor ca platformă de mobilizare. Rezultatul s-a văzut imediat și ar fi putut fi un indicator bun și pentru rezultatul final al alegerilor. Conform ThinkDigital, pagina lui Klaus Iohannis a avut o creștere spectaculoasă în ultimele două luni, deși atât personajul politic, cât și pagina sa de Facebook sunt relativ noi pentru publicul român. La 36 de ore de la închiderea urnelor în cel de-al doilea tur, pagina noului președinte al României a înregistrat o premieră pentru pagina unui politician român, depășind pragul de 1 milion de like-uri. Românii implicaţi în cursa politică de pe Facebook l-au ridicat astfel pe Iohannis deasupra unor lideri europeni precum Angela Merkel (aproape 900.000 de like-uri) sau David Cameron (410.000 de like-uri).