Studiu: Cum ne influenţează aluziile culturale la Dumnezeu?

289

A-și aminti conceptul de Dumnezeu le poate diminua oamenilor simţământul de motivaţie în atingerea unor obiective personale, însă îi poate ajuta să reziste ispitei, susţine un studiu publicat de Asociaţia Americană de Psihologie.

Studiul a urmărit să afle în ce măsură expunerea la noţiunea de Dumnezeu și altele asociate pot influenţa atingerea scopurilor personale. În urma cercetării, oamenii de știinţă au concluzionat că aluziile culturale la Dumnezeu, extrem de răspândite în societate, pot fi și o povară și un beneficiu pentru autoreglarea personală.

„Acesta este primul studiu care dovedește empiric faptul că a fi conștientizat cu privire la Dumnezeu poate diminua eficienţa anumitor tipuri de autoreglare, cum ar fi realizarea unor obiective, însă poate îmbunătăţi altele, cum ar fi rezistenţa de tentaţii”, apreciază Kristin Laurin, doctorand al Universităţii Waterloo din Canada și coordonator al cercetării. Rezultatul este cu atât mai important cu cât, susţine autoarea, „peste 90% din populaţia Terrei cred în existenţa lui Dumnezeu sau a unei puteri spirituale similare, ori în posibilitatea existenţei unei astfel de fiinţe.”

Studiul are la bază un experiment care a implicat participarea a 353 de studenţi de 19 ani, dintre care 186 au fost femei. Obiectivul cercetării a fost acela de a determina în ce fel ideea de Dumnezeu poate să influenţeze indirect motivaţiile oamenilor, chiar și pe ale celor care spun că nu sunt religioși.

Încă de la înscrierea în proiect, așadar cu câteva săptămâni înainte de experimentul propriu-zis, tinerii au fost întrebaţi cum văd posibilitatea ca o forţă exterioară lor (alţi oameni, fiinţe, forţe din afara controlului lor) să aibă influenţă asupra carierei lor.

În timpul experimentului, subiecţii – studenţi la inginerie – au fost rugaţi să formeze propoziţii corecte gramatical, care să includă patru cuvinte din seturi de câte cinci. Un grup dintre studenţi au primit cuvinte legate de Dumnezeu (divin, sacru, spirit, profet), în timp ce grupul de control a primit cuvinte neutre (minge, birou, cer, drum, cutie). În a doua parte a experimentului, studenţii au fost invitaţi să formeze cât mai multe cuvinte posibil în cinci minute, folosind orice combinaţie a unor litere indicare. Spunându-le studenţilor că acest exerciţiu va ajuta la estimarea succesului lor într-o carieră de inginer, oamenii de știinţă au urmărit să vadă care dintre studenţi erau motivaţi. Cercetătorii au considerat că cei mai motivaţi vor găsi cele mai multe cuvinte.

Oamenii de știinţă au măsurat apoi importanţa pe care participanţii o acordă unui anumit număr de valori, între care și reușita în carieră. Studenţilor cărora li se amintise de Dumnezeu puneau același preţ pe succes ca și participanţii care au primit la teste cuvinte neutre. „Aceasta pare să însemne că rezultatele studiului nostru nu reies din faptul că participanţii cărora li s-a amintit de Dumnezeu nu preţuiesc succesul în carieră”, a explicat Laurin.

Într-un al doilea experiment, participanţilor le-a fost testată rezistenţa la ispită după ce li se reamintește despre Dumnezeu. Tuturor participanţilor care au spus că hrana sănătoasă este importantă pentru ei le-au fost oferite prăjituri. Un grup a primit dulciurile după citirea unui text scurt referitor la Dumnezeu, iar grupul de control a primit prăjiturile după citirea unui text neutru. Cercetătorii au observat că participanţii care citiseră textul despre Dumnezeu s-au arătat mai dispuși să reziste tentaţiei, pentru a atinge obiective înalte – păstrarea unei greutăţi sănătoase, găsirea unui partener pentru o relaţie pe termen lung sau a avea succes în carieră. Acest efect a fost observat doar între participanţii care au declarat anterior că ar crede într-o entitate omniscientă care veghează asupra lor și observă când greșesc. Potrivit aceleiași cercetări, nivelul de devoţiune al participanţilor nu a avut un impact asupra rezultatelor experimentului.