Ţările care au făcut cele mai importante progrese sociale

379

Noua Zeelandă se află pe primul loc în topul Social Progress Index (SPI), efectuat de Organizaţia Social Progress Imperative, prin care este „evaluată eficienţa cu care succesul economic al unei ţări se transformă în progres social și viceversa".

Noua Zeelandă se află pe primul loc în topul Social Progress Index (SPI), efectuat de Organizaţia Social Progress Imperative, prin care este „evaluată eficienţa cu care succesul economic al unei ţări se transformă în progres social și viceversa”.

Clasamentul a inclus 132 de ţări și a fost realizat în funcţie de mai mulţi indicatori, precum nutriţia, îngrijirea medicală de bază, siguranţa personală, drepturile și libertăţile, accesul la apă, la educaţie, la informaţie și comunicare. Toţi acești indicatori au fost grupaţi pe trei mari dimensiuni: nevoile umane de bază, bunăstarea populaţiei și oportunităţile oferite populaţiei.

De asemenea, experţii oferă și o definiţie a progresului social, care reprezintă „capacitatea unei societăţi de a împlini nevoile umane de bază ale cetăţenilor săi, de a stabili cărămizile care le permit cetăţenilor și comunităţilor să își dezvolte și să își susţină calitatea vieţii lor și de a crea condiţii pentru ca toţi indivizii să își atingă potenţialul maxim”.

Autorii subliniază că această metodă de măsurare a bunăstării populaţiei nu se ghidează după produsul intern brut (PIB) sau după rezultatele economice ale unei ţări. „Până acum, ipoteza a fost că există o relaţie directă între creșterea economică și bunăstare. Cu toate acestea, Indicele Progresului Social constată că în timp ce un PIB mai mare per capita este corelat cu progresul social, conexiunea e departe de a fi automată. Pentru niveluri similare ale PIB-ului, am descoperit că unele ţări au atins niveluri mai ridicate ale progresului social decât altele”, a declarat coordonatorul echipei care a dezvoltat modelul SPI, prof. Michael E. Porter, de la Școala de Business Harvard.

„PIB-ul nu îţi spune neapărat ce să faci, în timp ce SPI îţi dă indicaţii legate de zonele în care trebuie să îţi concentrezi atenţia pentru a progresa”, punctează Steve Almond, directorul global al Deloitte, compania care a susţinut financiar demersul, citează Reuters.

Astfel se poate explica de ce Noua Zeelandă ocupă primul loc în topul clasamentului, depășind cele mai dezvoltate ţări din punct de vedere economic, precum SUA, Germania, Australia sau Franţa, deși se clasează pe locul 25 în lume în ceea ce privește PIB-ul.

Ţara a obţinut cel mai bun punctaj dintre toate regiunile în ceea ce privește oportunităţile (88 din 100), însă și în cazul celorlalte două componente a înregistrat rezultate foarte bune: nevoile umane de bază au fost apreciate la 91,74, iar bunăstarea la 84,97. În raport cu alte ţări cu un PIB per capita asemănător, precum Italia, Spania, Japonia sau Franţa, experţii au sesizat câteva puncte forte în Noua Zeelandă. Printre acestea se numără libertatea presei, libertatea de exprimare și de alegere, toleranţa religioasă, nivelul de corupţie scăzut, accesul la internet și la școlarizare

Elveţia s-a clasat pe locul doi, obţinând rezultate foarte bune în ceea ce privește speranţa de viaţă, libertăţile religioase, siguranţa personală sau sustenabilitatea ecosistemului, susţin autorii. Islanda, aflată pe locul al treilea, stă foarte bine în ceea ce privește toleranţa și accesul la informaţie. De asemenea, ţara cu cel mai mare PIB la nivel global, Norvegia, s-a clasat pe locul al cincilea, iar printre punctele sale forte se numără calitatea îngrijirii medicale de bază, siguranţa personală sau libertatea presei.

La coada clasamentului s-a situat Ciad, iar locurile următoare au fost ocupate de Republica Centrală Africană, Burundi, Sudan, Angola și Nigeria.

Ţara noastră s-a clasat pe locul 51, cu un scor al progresului social de 67,72 (spre deosebire de cel mai mare scor de 88,24). Comparativ cu ţările cu un PIB asemănător României, ca Venezuela, Kazakhstan, Bulgaria, Iran, Serbia sau Africa de Sud, ţara noastră are câteva puncte forte. Printre acestea se numără nivelul scăzut de crime violente, rata mică a obezităţii sau perioada de educaţie în școală a persoanelor de sex feminin. Pe de altă parte însă, experţii au subliniat și câteva puncte slabe privind respectul acordat femeilor, toleranţa religioasă, rata mortalităţii din cauza poluării sau rata de școlarizare în ciclul primar.

Niciun articol afișat