Top 10 tendinţe care schimbă lumea

45

Lumea este în continuă schimbare. Pe cât pare de clişeic, pe atât este de adevărat, şi aproape niciodată nu avem la dispoziţie tabloul complet al factorilor care vor influenţa viitorul. De la criza europeană, la telefoanele mobile, maşini autonome, drone, resurse energetice şi mass-media, BusinessInsider publică lista celor mai importante tendinţe globale care schimbă lumea, încă de acum.

1. Geopolitică

1. Geopolitică

Strategia Germaniei de a scădea costurile muncii pentru a promova exporturile a dat roade abia după 10 ani şi s-a bazat pe crearea de surplusuri comerciale faţă de zona euro, unde consumatorii şi guvernele acumulau datorii.

Această strategie s-a dovedit a fi dezastruoasă în economiile cu probleme. Singura opţiune pentru criza euro rămâne reforma semnificativă în politică şi finanţe, ieşirea ordonată din criză sau ruperea haotică.

O rupere a zonei euro ar necesita recapitalizarea agresivă a băncilor cu datorii mari şi un plan pentru creditele şi activele în euro, un lucru greu de realizat din moment ce adoptarea monedei unice trebuia să fie irevocabilă.

Băncile centrale care au inundat pieţele cu lichidităţi vor înceta din 2014. În Europa, acest lucru va dura mai mult, iar dacă Grecia va ieşi din zona euro, va fi nevoie de o şi mai mare recapitalizare a băncilor. Este foarte important cum vor ieşi din scenă băncile centrale.

De obicei, băncile centrale au extins resursa monetară cumpărând bonduri guvernamentale pe piaţa liberă. Cererea mare de lichiditate şi de investiţii sigure a împins preţurile la minime istorice, însă bondurile sunt din ce în ce mai rare şi este tot mai dificil pentru bănci să respecte noile reguli de risc.

Dacă băncile vor continua să scadă ratele la dobânzi, nu vor fi capabile să răspundă la alte şocuri suplimentare şi vor avea de înfruntat inflaţia. Aşteptările privind inflaţia sunt încă foarte mici, dar orice creştere ar putea constrânge băncile centrale să menţină stabilitatea preţurilor.

Pieţele de frontieră şi cele emergente sunt cele câteva puncte care prezintă creştere şi este tot mai clar că grupul BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China) va fi depăşit de o nouă regiune: Africa Sub-sahariană. Cele 8 ţări care vor creşte într-un ritm ameţitor sunt Angola, Ghana, Kenya, Nigeria, Senegal, Tanzania, Uganda şi Zambia.PIB-ul lor combinat este egal cu cel al Poloniei, însă ritmul de creştere al PIB-ului a crescut de la 3% la 6,6%, egal cu al grupului BRIC şi depăşindu-l pe cel al Asiei emergente.

Robert Burgess, de la Deutsche Bank, spune că obstacolele tradiţionale pentru aceste ţări rămân „veniturile mici, creşterea rapidă a populaţiei urbane, problemele etnice, corupţia şi o lungă istorie de conflict armat”.

2. Îmbătrânirea populaţiei

Primele două mari economii ale lumii, SUA şi China, au de înfruntat o problemă majoră: îmbătrânirea populaţiei.

Un raport arată că în SUA, persoanele de peste 90 de ani constituie 4,7% din populaţia bătrână (de peste 65 de ani). În 1980, procentul era de doar 2,8%. În 2050, va ajunge probabil la 10%. Persoanele născute în timpul boom-ului demografic de după al Doilea Război Mondial încep să iasă la pensie, iar creşterea constantă a speranţei de viaţă va avea un impact dur asupra costurilor asigurărilor sociale şi de sănătate.

Începând cu anul 2015, China va pierde în 15 ani 36 de milioane de oameni apţi de muncă. Acest lucru se va petrece din cauza ratei scăzute a fertilităţii, necesară pentru a menţine constant ritmul de înlocuire a forţei de muncă. Vârsta medie va creşte de la 34,5 ani la 42,5 ani, până în 2030, iar populaţia va atinge un vârf de 1,4 miliarde de oameni în 2025.

Trendul acesta este o mină de aur pentru industria farmaceutică şi a asigurărilor de sănătate. Industria de asistenţă medicală de 300 de miliarde de dolari ar putea creşte cu mai mult de 20% pe an, numai în acest deceniu. În 2001, China a reprezentat a 10-a cea mai mare piaţă farmaceutică. Până în 2020 este de aşteptat să devină a doua.

Până în anul 2060, România va ajunge pe locul 2 în topul ţărilor cu populaţia cea mai îmbătrânită, conform celor mai recente statistici de la Eurostat, agenţia de statistică a Uniunii Europene. Procentul populaţiei cu vârste de 65 de ani şi peste va fi de 64,77%, în anul 2060, conform predicţiilor agenţiei

3. Resurse naturale

În 2011, indexul ONU al preţurilor mâncării a atins cel mai înalt nivel. Efectele lipsei de hrană şi preţurile tot mai mari la alimente s-au văzut la nivel geopolitic, „Primăvara arabă” având printre cauze şi preţurile crescute la hrană.

Cauza principală este creşterea populaţiei, care s-a dublat din 1970. Pe măsură ce ţările în curs de dezvoltare ies din sărăcie, populaţia va trece la o dietă cu mai multă carne şi produse lactate. O creştere cu 10% în veniturile unei familii din China este asociată cu o creştere de 11,5% a cheltuielilor pentru carne. Este nevoie de 3 kilograme de cereale şi 16.000 de litri de apă pentru a produce doar 1 kilogram de carne.

Orientul Mijlociu şi Africa de Nord îşi importă peste 50% din necesarul de hrană, ceea ce le face extrem de vulnerabile la evoluţia preţului mâncării.

Lipsa apei va deveni din ce în ce mai problematică, pentru că agricultura foloseşte 70% din apa consumată la nivel global. Populaţia creşte repede, iar în ţările dezvoltate, cea mai mare cerere de apă vine din sectoarele non-agricole. În economiile emergente raportul este invers, însă pe măsură ce se urbanizează, apa va fi folosită tot mai puţin în agricultură.

Deşi majoritatea suprafeţei Pământului este acoperită de apă, doar 2,5% este dulce, iar din aceasta, doar 0,26% este uşor accesibilă.

4. Resurse energetice

În ultimii ani, preţurile resurselor au crescut constant, în special cel al petrolului şi al aurului, una dintre cauze fiind cererea crescândă a pieţelor emergente, în special a Chinei.

În ultimii ani, cererea a depăşit descoperirea de noi rezerve petroliere. Tehnici noi de extragere a ţiţeiului din şisturi şi nisipuri vor ajuta, dar preţurile la petrol vor creşte în continuare. Competiţia acerbă în acest domeniu poate fi o sursă de conflict sau un resort pentru politici energetice sustenabile.

China este cel mai agresiv stat când vine vorba despre investiţii în resurse, deţinând mine de cupru în Zambia, petrol în Sudan, aur şi uraniu în Africa de Sud şi investind în tehnologii pentru a putea extrage resursele pe deplin.

De asemenea, China deţine 95% din resursele de metale rare, care se folosesc în domeniul dezvoltării şi tehnologiei. Similar cu ţările arabe din Golf, China a investit masiv şi în terenuri agricole, pentru a-şi securiza sursele primare de hrană.

În acest timp, guvernul american estimează că dependenţa de importuri energetice a SUA se va înjumătăţi în cel mai bun caz, iar în cele mai rele scenarii va scădea de la 24% la 17%, până în 2035.

Cele mai mari creşteri vor proveni din producţia de gaze şi de energie regenerabilă. Guvernul american estimează că în 2016, SUA va deveni un exportator net de gaz natural lichefiat.

5. Economie

Internetul acaparează consumatorii de bunuri de larg consum, mai multe lanţuri de magazine gigant din SUA fiind forţate să îşi închidă unele magazine, din cauza clienţilor care se orientează către distribuitorii online.

Retailerii trebuie să îmbrăţişeze trecerea la digital, la site-uri de vânzări online şi pe mobil. Această schimbare provoacă o serie de probleme, din moment ce retailerii angajează cea mai mare parte a forţei de muncă în magazinele fizice. Lanţuri precum Gap, Best Buy, Macy's, Bloomingdales sunt ameninţate de giganţii online precum Amazon sau de site-urile care oferă reduceri-fulger, a căror piaţă va ajunge în 2016 la 6 miliarde de dolari.

Întreprinderile de stat au devenit un alt model de urmat. Economii emergente precum India, Africa de Sud sau Brazilia au preluat exemplul Chinei, preluând companii din sectoarele de servcii, telecomunicaţii, petrol.

În timp ce lumea dezvoltată se clatină, şomajul rămâne la cote alarmante, creşterea economică a primei puteri mondiale este în stagnare, iar zona euro stă să se rupă, mulţi văzând acest model ca o posibilă soluţie pentru criza capitalismului.

6. Tehnologie

În domeniul tehnologiei există mai multe sectoare care au avansat foarte mult şi care promit să ne schimbe viaţa în viitor.

O promisiune pe care o face tehnologia este că, într-un timp relativ scurt, războaiele nu vor mai fi purtate de oameni. Statele Unite are 7.000 de drone pentru misiunile de supraveghere, un trend militar care se extinde la nivel global.

Conform Aircraft Procurement Plan, în următorii 10 ani, armata SUA a proiectat o creştere cu 90% a investiţiilor în aparate de zbor fără pilot. Companiile care vor putea să se adapteze şi să inoveze în acest tip de tehnologie vor avea mult de câştigat.

Cererea pentru roboţi şi automatizare va fi din ce în ce mai mare în următoarele decade şi în alte domenii ale vieţii. Pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, iar tehnologia se îmbunătăţeşte, va creşte şi cererea pentru aceste produse. Un robot poate lucra 24 de ore pe zi, şapte zile din şapte, este constant şi pot face munci periculoase.

Deocamdată, există doar roboţii industriali. Ei le permit fabricanţilor să aibă o productivitate mai mare şi salarii mult mai mici. În 2010 s-au vândut 118.337 de unităţi şi încă 1 milion erau în funcţiune. Aceste numere sunt de aşteptat să crească la 166.700 şi 1,3 milioane, în 2014.

Privind spre viitor, roboţii de serviciu vor deveni din ce în ce mai comuni. Deja există roboţi chirurgicali, iar cererea se va dubla până în 2014.

Un alt accesoriu tehnologic care este la îndemână oricui, şi care a revoluţionat piaţa, este telefonul mobil, un accesoriu mai des folosit decât calculatorul. Mobilele conectate la internet au răvăşit piaţa PC-urilor şi au creat o oportunitate uriaşă pentru investitori.

Rata de înlocuire a modelelor vechi cu smartphone-uri este o tendinţă în creştere, dar care se află abia la 20%. La nivel internaţional, este o cursă între iOS de la Apple şi sistemele de operare Google Android, însă pentru operatorii de internet, trecerea la smartphone-uri a însemnat crearea unor reţele pentru a suporta cantitatea tot mai mare de date consumate de utilizatori. Schimbarea a construit o întreagă industrie pentru aplicaţii de mobil, care generează 8 miliarde de dolari pe an şi este în creştere de 100% pe an.

O altă promisiune din partea industriei sunt maşinile autonome. Google a dezvoltat o astfel de maşină, care a fost deja aprobată în statul Nevada. În California şi în alte state se lucrează la o nouă legilaţie care să încorporeze şi aceste maşini care se conduc singure.

De asemenea, General Motors, BMW şi Audi lucrează la prototipuri de maşini semi sau complet autonome. Iar având în vedere mărimea pieţei de autovehicule din SUA şi din ţările în curs de dezvolare, precum China, maşinile automate par a fi o realitate pe cale de a se întâmpla.

7. IT

Domeniul IT vorbeşte despre fenomenul „Big Data”. Conform cercetătorilor de la Universitatea New South Wales, „big data” înseamnă „informaţiile disponibile în spaţii virtuale precum Twitter, Google, Facebook, Wikipedia sau unde grupuri mari de oameni lasă amprente digitale sau stochează date”.

Cantitatea informaţiilor stocate la fiecare două zile pe internet este mai mare decât întreaga cantitate de date produsă până în 2004.

„Datele au intrat în fiecare industrie şi sunt acum un factor important al procesului de producţie, alături de muncă şi de capital”, conform McKinsey Global Insitute.

Pentru a gestiona toate aceste date, au apărut noi tehnologii, care au format o piaţă estimată la aproape 17 miliarde de dolari în 2015 (de la 3,2 miliarde de dolari în 2010), principalii competitori fiind Oracle, IBM şi Microsoft.

8. Genomica

Primul proiect al genomului uman a costat 3,8 miliarde de dolari şi a durat 15 ani, însă a fost una dintre cele mai bune investiţii ale SUA, cu un impact economic de 796 de miliarde de dolari în industria farmaceutică şi a asigurărilor de sănătate.

Ingineria genetică a ajutat la producerea insulinei sau a altor produse bio-farmaceutice. Următoarea frontieră va fi medicina personalizată, unde tratamentele vor fi modelate pentru fiecare om.

Diferenţele genetice fac ca unele medicamente să fie mai eficiente pentru anumite persoane. Ştiind la ce boli sunt susceptibili pacienţii, medicii vor putea practica medicină preventivă personalizată.

Implicaţiile pentru dezvoltarea domeniului sunt nenumarate. Găsirea cauzelor genetice pentru anumite boli este primul pas spre găsirea tratamentelor potrivite pentru a ataca acea boală. Cancerul este una dintre frontierele reale la care poate ajunge genomica, boala fiind cauzată de anomalii genetice.

Secvenţierea genetică va produce o cantitate incredibilă de informaţii care vor fi foarte utile medicilor şi oamenilor de ştiinţă. Cu toate acestea, există preocupări de ordin etic care vor interveni.

9. Educaţie

Atunci când oamenii nu pot găsi de lucru, se întorc înapoi la şcoală. Mulţi dintre cei care au fost angajaţi în diferite industrii înainte de criză nu mai sunt în măsură să îşi găsească de lucru în profesiile lor anterioare.

Un raport al Center for College Affordability and Productivity a subliniat faptul că majoritatea elevilor de peste 25 de ani apelează, de obicei, la instituţii de învăţământ pentru profit, spre deosebire de instituţiile private non-profit sau de cele publice.

Între 1986 şi 2008, înscrierile la instituţii private de învăţământ, care urmăresc profitul, au crescut de la 300.000 la aproape 1,8 milioane, în SUA. Pe măsură ce criza locurilor de muncă va evolua, tinerii vor începe să apeleze tot mai des la astfel de instituţii, pentru a deprinde noi îndemânări şi specializări, care să le faciliteze găsirea unui job.

10. Mass-media

Industria media îşi revine încet după prăbuşirea din ultimii ani. Mai bine spus, presa tipărită îşi revine. În SUA, profitul din publicitatea din presă a scăzut la 180 de milioane de dolari în 2012, de la 205 milioane în 2007, în timp ce televiziunea a rămas forţa dominantă în media.

Publicaţiile online nu reuşesc să strângă bani destui, dar industria va creşte de pe urma utilizatorilor de mobile şi de tablete. În SUA, 40% dintre deţinătorii de tablete au plătit pentru o revistă online, iar 12% dintre consumatorii localizaţi în 56 de ţări din Europa, Asia şi America Latină deţin o tabletă, cifră în continuă creştere.

New York Times şi-a crescut cu 50% numărul de abonaţi pentru ediţia de duminică, pentru tabletă. Numărul abonaţilor online l-a depăşit pe cel al abonaţilor pe print, al ediţiilor din timpul săptămânii.