„Nu este corect să avem atâta bogăţie, când miliarde de alţi oameni au atât de puţin și nu este corect că averea noastră deschide uși care sunt închise majorităţii oamenilor”, a declarat recent Melinda Gates, într-o scrisoare deschisă în care ea și soţul ei, magnatul Bill Gates, răspund celor mai grele zece întrebări despre bani care le-au fost adresate în ultimul an.
Soţii Gates au împreună o avere estimată la 92 de miliarde de euro și deţin una dintre cele mai notorii organizaţii umanitare: Fundaţia Bill și Melinda Gates. Aceasta a fost înfiinţată în anul 2000 și este cea mai mare organizaţie caritabilă din lume, cunoscută în special pentru eforturile depuse în sensul asigurării bunăstării și unor condiţii medicale decente pentru locuitorii Africii.
Peste 43 de miliarde de dolari au fost donaţi, prin eforturile fundaţiei, din anul 2000 până în prezent, iar organizaţia cheltuiește anual mai mulţi bani pentru proiecte caritabile decât Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Sănătatea, educaţia, lupta împotriva foametei din Africa și sud-estul Asiei, militarea pentru importanţa vaccinării, dar și împotriva unor boli precum malaria, SIDA sau tuberculoza au consolidat poziţia fundaţiei în rândul organizaţiilor mondiale caritabile. Recent, Melinda Gates a început o luptă pentru combaterea discriminării femeilor la locul de muncă și pentru încurajarea tinerelor de a-și construi cariere în știinţe, arii care sunt dominate de bărbaţi.
Întrebaţi dacă nu este nedrept ca ei doi să aibă la dispoziţie atât de mulţi bani, soţii Gates au răspuns punând în perspectivă averea lor: „Chiar dacă fundaţia noastră este cea mai mare din lume, banii pe care îi avem sunt foarte puţini în comparaţie cu ceea ce investesc companiile și guvernele. De exemplu, California cheltuiește mai mult decât toate departamentele fundaţiei noastre doar pentru a-și conduce sistemul școlar public timp de un an”, a declarat Bill Gates. În plus, au subliniat cei doi, resursele fundaţiei sunt folosite într-un mod foarte precis: pentru testarea inovaţiilor promiţătoare, colectarea și analizarea datelor astfel încât să se permită companiilor și guvernelor să crească și să susţină ceea ce este deja implementat. Scopul este acela de a îmbunătăţi calitatea ideilor care intră în politicile publice și de a orienta finanţarea spre acele idei care au cel mai mare impact.
Melinda și Bill Gates consideră că actele filantropice sunt importante pentru că oferă o stare de satisfacţie și sunt în concordanţă cu modul în care au fost crescuţi și educaţi. Amândoi vin din familii care cred că ar trebui ca, atunci când părăsesc lumea, să o lase mai bună decât au găsit-o. „Suntem în poziţia mai neobișnuită de a avea o mulţime de bani pentru a dona. Scopul nostru este de a face ceea ce ne-au învăţat părinţii noștri și de a contribui la îmbunătăţirea stării lumii”, au subliniat cei doi. Ei au mai subliniat importanţa educării copiilor în direcţia aceasta, a transmiterii valorilor și a actelor filantropice, a voluntariatului și a disponibilităţii de a ajuta: „am petrecut mii de ore de învăţare împreună, întâlniri cu oameni de știinţă, educatori și lideri mondiali. Unde mergem, cu cine ne petrecem timpul, ceea ce citim, urmărim și ascultăm – aceste decizii se fac prin prisma activităţii noastre caritabile”.
Desigur, aceste valori nu sunt unice pentru cei doi. Milioane de oameni întorc lumii binele pe care îl trăiesc, oferind voluntar timpul lor și donând bani pentru a-i ajuta pe alţii.
În timp ce mulţi se simt prea stresaţi și ocupaţi ca să se preocupe de ajutorarea altora sau plănuiesc să facă acte de binefacere când vor avea mai mult timp liber la dispoziţie, dovezile oferite de Fundaţia Sănătatea Mintală (Mental Health Foundation), din Irlanda, arată că ajutorul acordat celorlalţi este de fapt benefic pentru propria sănătate mintală și bunăstare.
Actele filantropice și actele de caritate ajută la reducerea stresului, la îmbunătăţirea stării emoţionale și chiar la îmbunătăţirea sănătăţii fizice (filantropia este acţiunea de binefacere pe termen lung, strategică, concentrată pe efecte pe termen lung, iar caritatea este răspunsul prompt, pe termen scurt la nevoia cuiva).
Generozitatea presupune beneficii pentru sănătatea mintală care vizează contracararea efectelor negative ale evenimentelor stresante și efectele anxietăţii și a depresiei. Altruismul este asociat cu o mai bună relaţie maritală, cu un sentiment scăzut de deznădejde, cu mai puţină depresie, o satisfacţie crescută în ceea ce privește locul de muncă și o stimă de sine îmbunătăţită. Acţiunile de generozitate pot de asemenea neutraliza emoţiile negative care afectează funcţiile imune, endocrine și cardiovasculare. Actele de caritate eliberează endorfine, care apoi activează părţi din creier care sunt asociate cu încrederea, cu plăcerea și conexiunea socială. A fi altruist și a le oferi bani celor în nevoie sunt lucruri care duc la un nivel mai mare de fericire în comparaţie cu cheltuirea banilor pentru sine.
Un studiu al organizaţiei Fidelity Charitable, „Depășirea barierelor din calea generozităţii”, vizează ce anume îi împiedică pe oameni să ofere. Rezultatele arată că principalele obstacole în calea generozităţii sunt lipsurile financiare (72%) și îngrijorarea cu privire la impactul actului de caritate (65%).
Într-o cercetare efectuată recent la Universitatea din Zürich, „O legătură neuronală între generozitate și fericire”, oamenii de știinţă au realizat un experiment care utilizează imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI) pentru a înţelege cum acte mici de generozitate generează stări de fericire și efectul acestora asupra anumitor zone ale creierului. Oamenii de știinţă au văzut o relaţie între generozitate și fericire, observând o „strălucire caldă” în creier ca urmare a actelor de bunătate. Philippe Tobler, coordonatorul studiului, concluziona că „nu trebuie să devii un martir care să se sacrifice pentru a se simţi mai fericit. Este suficient să fii puţin mai generos decât ești în mod obișnuit.”
