Adevăratele motive pentru care copiii sunt nefericiţi

373

Un raport recent al Comisariatului Britanic pentru Copii a constatat că numărul copiilor mici care au necesitat vizite la psihiatru a crescut cu o treime, pe fondul a ceea ce a fost descris ca o „epidemie de anxietate”. Această constatare a venit la scurt timp după ce un studiu publicat în British Medical Journal  care a descoperit că autovătămarea în rândul fetelor adolescente a crescut cu aproape 70% între 2011 și 2014.

Psihiatrul Mike Shooter, medic cu peste 40 de ani experienţă în psihiatria copilului, subliniză că utilizarea sporită a reţelelor sociale alimenteză nefericirea copiilor. Aceasta ar fi, potrivit medicului, o cauză semnificativă a problemei, însă nu este singurul factor. „Copiii cu anxietate paralizantă consideră reţelele sociale drept un canal minunat. Pot să stea singuri în dormitorul lor, noaptea, verificând din oră în oră dacă cuiva îi place sau nu îi place de ei. Și e drept că adolescenţii au nevoie de lumea lor privată, asta este foarte important în adolescenţă”, declară Shooter. Însă medicul îi îndeamnă pe părinţi să intervină dacă își văd copiii folosind excesiv reţelele sociale. „Foarte mulţi părinţi intră în panică atunci când văd cum copiii lor au devenit anxioși și se autovătămează. Ei nu știu dacă trebuie să spună ceva sau să nu spună nimic, dacă trebuie să intervină cumva sau să stea deoparte. Răspunsul corect este ca întotdeauna să facă ceva: să vorbească despre asta, să înveţe despre asta, să vadă ce face copilul. Dacă este necesar, să scoată device-urile din camera copilului, arătând astfel că le pasă”, a subliniat dr. Shooter. „În timp ce adolescenţilor trebuie să li se permită să își asume riscuri pentru a deveni adulţi sănătoși, stabilirea limitelor este la fel de importantă la această grupă de vârstă ca și în cazul copiilor mici. Anxietatea și automutilarea ca urmare a expunerii la toate mijloacele de comunicare socială este de fapt strigătul după ajutor al copilului, care simte că nu mai poate controla situaţia”, conchide Shooter.

O altă cauză a nefericirii copiilor a fost identificată drept presiunea comunităţii, resimţită de copii ca fiind mai mare decât capacitatea lor de a o gestiona. Copiii simt o presiune enormă pentru a excela în societatea de astăzi, mai mult decât în generaţiile anterioare. Este generaţia a cărei obsesie pentru imagine și perfecţiune s-a dezvoltat din cauza avansului tehnologiei, a presiunii sociale și a culturii competitivităţii. În felul acesta, copiii sunt privaţi de o copilărie adecvată, constrânși fiind să concureze la fiecare nivel academic. Prioritatea părinţilor și a educatorilor ar trebui să fie fericirea copiilor pe tot parcursul copilăriei.

Lipsa sensului, a direcţiei constituie o altă cauză a nefericirii copiilor. Tinerii de astăzi nu au sentimentul conexiunii și al apartenenţei la lumea în care trăiesc. Destrămarea comunităţii a contribuit la creșterea nivelului de singurătate, nefericire, anxietate și depresie la copiii din comunităţile închise din clasa de mijloc. Copiii petrec mai mult timp vorbind unii cu alţii la telefon și tot mai puţin timp făcând lucruri împreună. „Ritualurile comunităţii și ale vieţii de familie se pierd și ele. Una din cinci familii consumă doar o masă împreună o dată sau de două ori pe săptămână, conform unui sondaj publicat în 2013. (…) Aceste obiceiuri sunt foarte importante deoarece le oferă membrilor familiei ocazia de a vorbi unul cu celălalt”, crede dr. Shooter. „Dacă ai copii, trebuie să-ţi petreci timpul cu ei și să faci lucruri cu ei. Aveţi nevoie de un timp pozitiv împreună. (…) Lipsa timpului petrecut împreună este una dintre cauzele creșterii anxietăţii la copii”, menţionează Shooter.

În ultimii ani se discută tot mai mult despre sănătatea mintală, perioadă care a coincis cu o aparentă explozie a incidenţei problemelor de sănătate mintală. Lipsa dialogului dintre părinţi și copii pe aceste teme sensibile este tot o cauză a nefericirii copiilor. A existat ideea că în școli nu trebuie să se discute despre problemele de sănătate mintală, depresie, droguri sau sex, întrucât ar exista riscul de a se încuraja tocmai ceea ce se dorește a fi prevenit. Dr. Shooter este ferm când afirmă că discutarea problemelor nu crește prevalenţa lor. Problema însăși vorbește despre existenţa ei.

Potrivit unui raport comun al Institutului Black Dog și al Misiunii Australia, unul din patru adolescenţi a prezentat o „boală mintală probabilă”, ceea ce înseamnă că unul din cinci a avut depresie sau anxietate sau pe ambele. Potrivit aceluiași raport, fetele adolescente prezintă de două ori mai multe riscuri ca băieţii să experimenteze depresia sau anxietatea.

Raportul a constatat, de asemenea, că tinerii nu caută soluţii specializate la problemele cu care se confruntă. Problemele care îi preocupă cel mai mult sunt depresia, stresul, aspectul fizic sau proiectele școlare. Cei care riscă să își amplifice problemele de sănătate mintală sunt tinerii cărora le este teamă să nu fie stigmatizaţi, se inhibă, au teama de a fi judecaţi și caută pe internet soluţii pentru tratarea afecţiunilor lor.