Unde trăiești cel mai mult în România?

67

Un raport al INS arată că în România se trăiește cel mai mult în zonele bogate de la oraș sau în zonele rurale cât mai naturale și mai tradiţionaliste. În top se află capitala, regiunea Horezu (VL) și marile orașe, iar în capătul de jos al clasamentului sunt zona dunăreană și vestică a ţării.

În 1932 speranţa de viaţă a românilor era de 42 de ani. Ultimele date statistice arată că acum este de 69,4 ani la bărbaţi și 76,6 ani la femei, o medie la nivel naţional de 73 de ani.

Capitala este o regiune a contrastelor. Cea mai mare speranţă de viaţă la nivel urban o au bucureștenii, cu 1,7 ani mai mult decât media ţării (74,7). Tot ei sunt și cei care au toate bolile civilizaţiei: cel mai mare nivel de stres și cel mai agitat ritm de viaţă, consumul cel mai mare de alimente fast food, cea mai mare poluare din trafic, cele mai numeroase cazuri de epuizare la locul de muncă. Explicaţia e dată de accesul la servicii sanitare complexe, venituri peste media ţării și un nivel de educaţie superior.

La oraș se trăiește în general cu 1,7 ani mai mult ca la ţară. În zona rurală lipsa serviciilor sanitare, a veniturilor ridicate și a educaţiei determină o medie scăzută faţă de nivelul naţional. Diferenţa între sătenii tradiţionaliști și orășeni, sau ţăranii din câmpie, e dată și de religia lor, crede istoricul Marian Olaru, citat de ziarul Adevărul. Notând stilul de viaţă al bucovinenilor, Olaru observă că „N-ai să-i vezi tăind lemne sau la coasă în zi de sărbătoare, ţin toate posturile. Cei din sud muncesc toată ziua la câmp, ignoră sărbătorile religioase, iar asta i-a îndepărtat de sacru."

În 1960 repartizarea populaţiei era de 67,9% în zona rurală și 32,1% în zona urbană. În 2008 s-a menţinut o situaţie prezentă încă din 1990, aceea de 55% urban și 45% rural. Faţă de UE suntem încă o ţară cu o mare populaţie în zona rurală. Faptul că PIB are un efect direct asupra prelungirii speranţei de viaţă se vede în mai multe judeţe precum Brașov, Cluj, Iași sau Prahova care au un nivel de viaţă ridicat și o speranţă de viaţă peste media ţării.

La nivel judeţean cel mai mult trăiesc vâlcenii, cu 74,4. În întregul judeţ sunt și factori pozitivi și negativi care influenţează datele: 54% din populaţie trăiește în mediul rural, mortalitate infantilă și generală se află sub media pe ţară, la fel și nivelul salariilor și pensiilor. Zona este subcarpatică, cu staţiuni balneoclimaterice și ape minerale recunoscute. Regiunea Horezu este un caz special, unde bărbaţii sunt cei mai longevivi din ţară, cu media de 76,3 ani, iar femeile peste 80.

Cel mai puţin trăiesc locuitorii din zona dunăreană, din vestul şi nord-vestul ţării, unde media este de 72,4 ani. În zona dunăreană sărăcia are un cuvânt greu de spus. În zona vestică, deși cu un nivel de trai mai ridicat decât alte zone ale ţării, de exemplu Moldova, nota dominantă este alimentaţia nesănătoasă: grăsimi, prăjeli, condimente în exces. La limita de jos este judeţul Satu Mare unde media este cu 3 ani mai mică decât media naţională, sub pragul de 70 de ani. Aici durata de viaţă a bărbaţilor de la sate e de 64,8 ani. Pe lângă stilul de viaţă nesănătos se numără și activităţile de minerit și poluarea aferentă acestora.