Video: 5 minute din ce le face mass-media femeilor

1792

Jean Kilbourne este poate cea mai vocală activistă, recunoscută la nivel internaţional pentru efortul de a face public efectul negativ pe care mass-media și publicitatea îl are asupra femeilor. Într-un nou videoclip, denumit „Killing Us Softly", Kilbourne arată că nici măcar fotomodelele nu arată așa cum apar în reviste.

„Câteodată oamenii îmi spun că vorbesc despre asta de 40 de ani și mă întreabă dacă s-a schimbat ceva. Și trebuie să admit că s-au înrăutăţit”, spune Kilbourne, cu privire la imaginea femeii în publicitate.

Reclamele vând mai mult decât produse, ele vând valori, imagini, concepte despre dragoste și sexualitate, despre succes, dar și mai important, despre norme. Ele ne spun cine suntem și cine ar trebui să fim.

În ceea ce privește femeile, reclamele ne spun că cel mai important este aspectul fizic, un lucru care nu s-a schimbat de-a lungul istoriei. Idealul feminin din reclamele publicitare înseamnă perfecţiune, motiv pentru care este un ideal imposibil de atins, chiar și pentru cele care apar în reclame, dar care nu arată chiar așa în realitate, căci toate fotografiile sunt retușate, indiferent de cât de bine arată modelele în realitate. Supermodelul Cindy Crawford chiar a spus la un moment dat: „Aș vrea să arăt ca Cindy Crawford.”

Mai mult decât atât, problema nu se oprește aici, ci este chiar mai gravă. „Primul pas spre violenţă este transformarea femeii în obiect”, spune Kilbourne, referindu-se la reclamele în care apar doar părţi din corpul feminin, ca și cum acesta ar fi dezmembrat. „Este mereu același proces, persoana este dezumanizată, iar violenţa devine inevitabilă, iar în cazul femeilor acest lucru se întâmplă constant.”

Fetiţe de 9, 10 ani nu au nicio problemă cu propriul corp, dar când ajung la pubertate încep să apară grijile. Acestea sunt alimentate de mesajul că trebuie să fie imposibil de frumoase, sexy, extrem de slabe și, totodată, primesc mesajul că vor eșua, că e imposibil să ajungi așa. „Nu e nicio mirare că avem o epidemie de boli de nutriţie în ţara noastră, dar și în alte părţi ale lumii”, spune Kilbourne, care aduce aminte și de cazul fotomodelelor care au murit încercând să ajungă la dimensiunile „demne” de marile podiumuri ale modei. Iar atunci când modelele nu pot slăbi și mai mult vin în ajutor programele de editare a imaginilor. Se pare că niciun efort nu e prea mare pentru a perpetua acest ideal imposibil și extrem de periculos.