Guvernul României: Cartele telefonice doar cu buletinul

216

Cartelele de telefon preplătite vor putea fi achiziţionate doar cu un act de identitate, prevede un proiect de lege adoptat miercuri de Guvernul României, proiect care așteaptă să treacă și de parlament. Mai mult, toţi utilizatorii actuali de cartele preplătite vor fi obligaţi să le înregistreze la operatorii de telefonie mobilă.

Conform proiectului de lege, oricine va achiziţiona o cartelă preplătită, indiferent de reţeaua de telefonie mobilă, va trebui să prezinte un act de identitate, în cazul persoanelor fizice, sau actul de constituire a firmei, în cazul persoanelor juridice. Datele din actul de identificare, precum CNP-ul, seria și numărul, respectiv codul de identificare fiscal, vor trebui trecute pe un formular standardizat.

Cei care deţin deja astfel de cartele vor fi obligaţi să înregistreze în termen de șase luni la operatorii de telefonie mobilă. Celor care depășesc termenul alocat li se va sista furnizarea serviciului până când se vor conforma legii. Obligaţii vor fi atribuite și companiilor de telefonie mobilă, care vor fi nevoite să îi monitorizeze pe cei care nu se înregistrează cu actul de identitate.

Decizia controversată a guvernului a fost argumentată prin folosirea din ce în ce mai frecventă a cartelelor pentru infracţiuni economice, existând și riscul de utilizare a acestor cartele în activităţi teroriste. Proiectul de lege vine în completarea și modificarea OUG 111/2011 privind comunicaţiile electronice, la cererea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Decizia a fost luată abia acum, la aproape doi ani după ce CSAT a decis că trebuie promovat un astfel de act normativ pentru prevenirea și contracararea riscurilor la adresa securităţii naţionale. Hotărârea venea atunci pe fondul atacului terorist din staţiunea bulgară Burgas. În urma ultimei ședinţe CSAT însă, adoptarea proiectului de lege a fost urgentată, deși motivele pentru această grabă nu sunt clare.

Iniţiativa nu este prima de acest fel. Anul trecut a fost propus un proiect similar de către deputatul Sebastian Ghiţă, dar nu a trecut de Senat. „Nu cred că în numele libertăţilor cetăţenești trebuie să ne permitem luxul de a fi nesiguri, de a ne lăsa expuși”, a declarat atunci Ghiţă în Senat, citează România liberă.

Deputatul Petru Movilă a depus, de asemenea, în martie 2013, un proiect care prevedea aceleași lucruri. Victor Ponta anunţase că propunerile parlamentarului „sunt susceptibile să aducă grave atingeri vieţii private a persoanelor fizice”. Ca o contradicţie la aceste declaraţii, președintele executivului a anunţat tot în 2013 că CSAT înregistrează din august 2012, după atacul din Bulgaria, toate convorbirile celor care utilizează cartele preplătite. Conducătorul executivului a ţinut să menţioneze că nu e vorba de o operaţiune de interceptare, ci de înregistrare.

Dacă legea va trece și de parlament, e destul de probabil că va stârni numeroase reacţii negative. Până și capacitatea de a pune în practică o astfel de lege e contestată, dacă luăm în calcul că în România sunt mai mult de 12 milioane de utilizatori de astfel de cartele.

Premierul a apărat legea, spunând că este în concordanţă cu legislaţia europeană. Legislaţie cu scăpări, demonstrate și de decizia de săptămâna aceasta a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Legea europeană care le permitea operatorilor de telefonie să stocheze informaţii despre utilizatori a fost abrogată, din cauză că era „o imixiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private”, citează Mediafax. Rămâne de văzut dacă guvernele vor avea statut privilegiat în această privinţă.