Stimularea craniană și promisiunea unei inteligenţe nemuncite

701

Sigur ai avut măcar un lucru greu de învăţat sau care necesita toată atenţia ta, dar asupra căruia nu te-ai putut concentra. Cum ar fi dacă ai putea să rezolvi problema învăţatului în doar câteva minute, cu ajutorul unor impulsuri electrice aplicate creierului? Departe de a fi ceva știinţifico-fantastic, stimularea craniană începe, încet-încet, să devină realitate.

Întreaga cercetare în domeniu a pornit de la o „promisiune” de nerefuzat pe care o oferea stimularea craniană: recuperarea funcţiilor motorii, îmbunătăţirea unor performanţe cognitive, de exemplu învăţarea unei limbi, dar și timpul de reacţie crescut pentru cei care lucrează în domenii ce necesită o intervenţie rapidă.

Proiectul de cercetare a stimulării electrice transcraniene (tDCS) nu este unul nou, așa cum ne-am putea aștepta, ci a început să fie conceput cu mai mulţi ani în urmă de Agenţia Americană pentru Proiecte de Cercetare Avansată în Domeniul Apărării (DARPA).

DARPA a oferit Universităţii din New Mexico o bursă pentru a testa ipoteza. Aceasta a fost testată în cadrul unui experiment, în care participanţii au fost împărţiţi în 3 grupe. Folosind tehnici de imagistică fMRI, oamenii de știinţă au observat creierele celor din prima grupă în timp ce jucau un joc video, unul dintre cele pe care armata le folosește pentru a-și antrena soldaţii. Oamenii de știinţă au descoperit astfel care zone din creier sunt activate și care este viteza de reacţie medie.

Participanţii din a doua grupă au jucat același joc, dar în timp ce pe acele zone identificate anterior li s-au aplicat electrozi prin care trecea curent cu intensitatea de 2 mA (nepericulos). Cei din a treia grupă, grupa de control, au fost expuşi la curent cu intensitate mult mai mică. Rezultatele au demonstrat că cei care au primit curent cu intensitatea mai mare au avut performanţe chiar de două ori mai bune decât cei din grupa de control. Chiar și după o oră fără stimulare electrică, rezultatele erau mult mai bune, ceea ce înseamnă că tehnicile fuseseră învăţate, nu doar aplicate pe moment. Experimentul a demonstrat astfel că o stimulare electrică transcraniană facilitează învăţarea.

Experimente au fost realizate și de oameni de știinţă de la Universitatea Oxford, care au demonstrat că stimularea electrică determină o creștere a abilităţilor matematice pe termen lung. Dr. Roy Cohen Kadosh, unul dintre iniţiatorii experimentului, a enunţat totodată necesitatea unei cercetări mai în profunzime, pentru a vedea dacă stimularea electrică are efecte adverse sau creează dependenţă. Mai ales că au existat și cercetări care au indicat o scădere a altor abilităţi cognitive, concomitentă cu îmbunătăţirea celor stimulate, precizează The Atlantic.

Fără să aștepte însă aceste cercetări suplimentare, există companii care deja comercializează aparate de stimulare electrică transcraniană pentru uz personal. Tocmai de aceea oamenii de știinţă se luptă să reglementeze această comercializare care ia avânt, mai ales că o utilizare greșită poate produce leziuni iremediabile creierului.

Reglementarea este așteptată cu nerăbdare și de armata americană, care a aflat printr-un alt experiment că timpul de pregătire pentru piloţii care ghidează dronele de atac este două ori mai mic atunci când le este aplicat curent electric. Extrem de îngrijoraţi, oamenii de știinţă avertizează că tehnologia, deși promiţătoare, este încă în fază de experiment.

Indiferent de rezultatele finale, încercările de îmbunătăţire a capacităţilor cognitive au luat avânt. Toate acestea vorbesc despre o societate care evoluează, deși nu se știe dacă în direcţia corectă. Cert e că dorinţa de rezultate imediate fără prea mult efort, dovedită deja riscantă și falimentară în mai multe domenii, începe să se materializeze și să capete soluţii în domeniul performanţelor cognitive.