O „greșeală” a rușilor pune gaz pe focul ucrainean

757

Conflictul ucrainean a revenit în atenţia internaţională, însă interesele care îl menţin activ par încă insuficient conturate pentru a duce într-o direcţie sigură. Oricare ar fi aceasta.

Conflictul ruso-ucrainean a revenit în atenţia comunităţii internaţionale, după ce un convoi rusesc alcătuit din zeci de tancuri și vehicule blindate ar fi pătruns luni pe teritoriul Ucrainei.

Serviciul de presă al armatei ucrainene a anunţat că artileria și aviaţia militară ale Ucrainei au distrus majoritatea vehiculelor din convoi. Însă, în timp ce Casa Albă denunţa „incursiunile militare” rusești drept o „escaladare semnificativă” a conflictului din Ucraina, ministrul rus de externe nega aceste incursiuni, punându-le pe seama unui „război informaţional” condus de presa care distorsionează intenţionat informaţiile.

Din greșeală

Ulterior, un comunicat al ministerului rus al apărării recunoștea că mai mulţi militari ruși au pătruns pe teritoriul Ucrainei, dar că lucrul acesta s-a întâmplat „din greșeală”. Pentru oficialii de la Kiev, incidentul a fost însă o nouă dovadă a implicării Rusiei în conflictul din estul ţării și un nou gest de susţinere a separatiștilor.

La începutul lunii, o discuţie telefonică între președintele american Barack Obama și președintele rus Vladimir Putin se încheia cu ideea consensuală că „sancţiunile occidentale sunt contraproductive și ar putea afecta cooperarea ruso-americană”. Cei doi lideri conveniseră atunci asupra necesităţii de a „înceta durabil acţiunile militare în sud-estul Ucrainei și a începe un proces politic”.

În contextul generat de noile acuzaţii, comunitatea internaţională reia calculul privind riscurile pe care Ucraina și le-ar asuma dacă și-ar consolida autonomia faţă de Rusia. Marţi, într-un interviu publicat în presa germană, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, îndemna la o aprovizionare cu gaze naturale a Ucrainei de către alte ţări europene, în cazul în care Rusia îşi va înceta livrările. Oettinger afirma totuşi că „nu crede că preşedintele rus Vladimir Putin vrea să transforme livrările de energie într-un instrument al politicii sale”.

Ruptura imposibilă economic

Disensiunile dintre Ucraina și Rusia au prins ambele ţări într-un continuum istoric de dependenţă reciprocă. Aflată în pragul unei catastrofe economice, ca urmare a corupţiei și a managementului de ţară deficitar, Ucraina depinde de beneficiile economice pe care i le asigură relaţia cu Rusia.

Pe de altă parte, poziţia geostrategică a Ucrainei are o importanţă majoră pentru extinderea perimetrului de securitate a Rusiei. Visul neoimperialismului rusesc este construit pe obiective specifice, între care refacerea dominaţiei în fostele republici sovietice este la loc de cinste.

Politic, Ucraina nu prea are cu cine

Ceea ce ar putea complica în plus lucrurile ar fi faptul că, din punct de vedere politic, Ucraina are un avantaj. Așa cum sintetiza Zbigniew Brzezinski, unul dintre cei mai reputaţi specialiști în geopolitică ai momentului, actualmente consilier de securitate al președintelui SUA, „Rusia nu poate fi în Europa fără ca Ucraina să fie în Europa, în timp ce Ucraina poate să fie în Europa fără ca Rusia să fie aici”.

Însă discursul încă ambivalent al europenilor și cel insuficient implicat al americanilor lasă greul deciziilor pe Ucraina. Ceea ce, în contextul intern actual, s-ar putea să nu fie o idee așa de bună. Rusia nu va renunţa la Ucraina, câtă vreme ţine să redevină un imperiu.

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.