Studiu: Câtă informaţie este în lumea noastră?

223

Credeţi că suntem sufocaţi de informaţie? Nici pe departe. Conform unui studiu prezentat de Science Express, oricât de impresionante sunt evoluţiile stocării, transmiterii și procesării informaţiei, ele sunt infime faţă de capacităţile lumii naturale. 

Studiul prezentat de Science Express este primul care cuantifică abilitatea omenirii de a gestiona informaţia. „Trăim într-o lume în care economiile, libertatea politică și creșterea culturală depind tot mai mult de capacităţile tehnologice”, justifică demersul conducătorul cercetării, Martin Hilbert de la University of Southern California.

Alături de Priscila Lopez de la Open Univesity of Catalonia, cercetarea sa a urmărit trei direcţii: câte informaţii sunt stocate în lume, câte sunt trasmise prin mijloacele de comunicare și câte informaţii pot fi procesate. Studiul a urmărit evoluţia acestora timp de 2 decenii, între anii 1986-2007. Au fost analizate 60 de tehnologii analogice și digitale. Cercetarea s-a extins pe 4 ani şi au fost folosite 1120 de surse diferite.

Rezultate

În 2007 capacitatea de stocare era de 2.9×10^20 bytes, cea de comunicare de 2×10^21 iar cea de procesare de 6.4×10^18 comenzi pe secundă în computere. Un byte are 8 biţi, iar un bit este o singură informaţie, 1 sau 0.

Stocare

Dacă toată informaţia din lume ar fi stocată în CD-ROM-uri, s-ar forma o coloană care ar depăși distanţa de la Pământ la Lună. Capacitatea de stocare se dublează la fiecare 3 ani și patru luni. Ceea ce înseamnă o creștere de 4 ori mai mare decât a economiei americane. Dacă o stea de pe cer ar reprezenta un bit de informaţie, atunci am avea o galaxie de informaţii pentru fiecare persoană din lume. Sau de 315 ori mai mult decât toate firele de nisip din lume. Și totuși înseamnă mai puţin de 1% din informaţia care este stocată în toate moleculele din ADN-ul uman.

Anul 2002 poate fi considerat începutul erei digitale. Acesta a fost primul an în care capacitatea de stocare digitală a întrecut-o pe cea analogică. Stocarea digitală a cunoscut o creștere exponenţială, iar 5 ani mai târziu, în 2007, 94% din toată memoria era stocată digital.

Comunicare

În 1990 tehnologia digitală devenea majoritară în telecomunicaţii. În anul 2007 ea reprezenta 99.9% din toate comunicaţiile. În 2007 omenirea a transmis 1.9 zettabytes (zettabyte = 10^21) de informaţii prin transmisii tehnologice ca TV sau GPS. Transformată în informaţie analogică, este echivalentă cu informaţia citită de toţi locuitorii planetei, în condiţiile în care fiecare om ar citi zilnic 174 de ziare. La nivelul comunicaţiilor telefonice, cantitatea de informaţie a fost de 65 exabytes, echivalentul a 6 ziare citite în fiecare zi de fiecare locuitor al planetei.

Procesare

În 2007 computerele au procesat 6.4×10^18 comenzi pe secundă, la un nivel asemănător cu cel al numărului impulsurilor nervoase executate de creierul uman. Dacă aceste comenzi ar fi fost executate manual, ar fi fost nevoie de 30 de trilioane de ani.

Între anii 1986-2007 capacitatea de calcul a crescut cu 58% anual. Adică de zece ori mai rapid decât PIB-ul SUA. Telecomunicaţiile au crescut cu 28% anual, iar capacitatea de stocare cu 23% anual.

„Cifrele sunt impresionante, și totuși minuscule în comparaţie cu magnitudinea la care natura gestionează informaţia”, susţine Hilbert. „Prin comparaţie cu natura suntem niște bieţi ucenici. Singura diferenţă este că deși natura are o mărime mult peste capacitatea umană de înţelegere, ea rămâne relativ constantă. Prin contrast, capacităţile omenirii de procesare tehnologică cresc exponenţial.”