După ce ţările nordice și occidentale au recunoscut dreptul la uniune sau căsătorie civilă și religioasă a partenerilor homosexuali, în ultimele două luni a atras atenţia valul de adoptări legislative în ţări majoritar catolice. Portugalia și Argentina sunt cele mai noi ţări care dezvăluie prăpastia între credinţa declarată a populaţiei și legislaţia ce contravine Scripturii citită în biserici în zilele de sărbătoare.
Două sunt perspectivele majore asupra homosexualităţii: activiștii gay și o parte a societăţii văd în ea o normalitate și cer public recunoașterea drepturilor, religioșii plus o altă parte a societăţii văd aici o anormalitate și caută cu orice preţ stoparea fenomenului.
Cea mai recentă decizie a CEDO privind drepturile homosexualilor la căsătorie, a fost anunţată în iunie anul acesta. Curtea a respins cererea a doi homosexuali austrieci care-și dăduseră statul în judecată. CEDO a admis că legiferarea căsătoriei nu poate fi impusă unui stat și a recunoscut că dreptul la căsătorie este un drept inalienabil rezervat exclusiv cuplurilor heterosexuale.
Semnele timpului a urmărit consecvent evoluţia recentă a diferendului, din perspectivă religioasă. În Islanda legea căsătoriei între homosexuali a trecut cu 49 de voturi pentru și niciun vot împotrivă – Islanda este singura ţară în care șeful guvernului este gay. În Irlanda se pune problema funcţionarilor care ar trebui să oficieze actul căsătoriei cuplurilor de homosexuali și care, dacă s-ar opune pe motive de conștiinţă, ar putea fi deferiţi justiţiei. După Spania, Portugalia a devenit a doua ţară majoritar catolică ce a adoptat legea care dă drept de căsătorire homosexualilor, chiar la scurt timp după vizita papei Benedict al XVI-lea. Deși majoritar catolică, Argentina a fost prima ţară a Americii latine care a ratificat recent aceeași lege, devenind locul cel mai atractiv pentru persoanele gay pe continentul sud-american.
Opinia societăţii americane s-a schimbat în timp: în 1996 doar 27% dintre americani erau pro căsătorii gay, în 2010 procentul a ajuns la 44%. Cinci state americane și-au modificat legislaţia și permit căsătoriile între homosexuali. „Căsătoria între un bărbat și o femeie este recunoscută ca fiind validă", afirmă avocatul Charles Cooper, cel care apără un amendament al Constituţiei americane, incriminat de homosexuali într-un proces istoric căruia îi vom cunoaște deznodământul luna aceasta. Peter LaBarbera, președintele Asociaţiei Americanii pentru Adevărul privind Homosexualii a declarat că decizia de a trata cuplurile homosexuale ca fiind egale cuplurilor tradiţionale este „o nebunie de politică publică" ce va avea ca efect „moartea unei societăţi."
Danemarca a legiferat căsătoria civilă încă din 1989, fără drepturi de inseminare artificială sau adopţie. Olanda a fost prima ţară care a legiferat căsătoriile homosexuale cu toate drepturile, în anul 2001. Belgia în 2003, Canada în 2005, Spania și Africa de Sud în 2006. În Franţa, Anglia și Germania sunt legiferate uniuni sociale între partenerii homosexuali, cu drepturi aproximativ similare familiilor heterosexuale. Între români este cunoscut cazul lui Florin Buhuceanu, președintele organizaţiei Accept, care în urmă cu 4 ani s-a căsătorit cu un spaniol, ceremonia fiind oficiată de o femeie episcop, canadiana Diane Fischer. Portugalia a ratificat legea la începutul lunii iunie, iar Argentina luna aceasta.
În toate problemele sensibile, cum ar fi homosexualitatea, eutanasierea, avortul, se observă o prăpastie între biserică și politică. La mijloc sunt societatea, populaţia. Politica se bazează pe votul acordat de cetăţeni și accentuează public drepturile omului, fiind acuzată de biserică că urmărește doar simpatia electorală și secularizarea societăţii. Biserica, în schimb, cere credincioșilor întoarcerea la adevărata credinţă și morală, dar este trădată de sondajele care arată că populaţia majoritar creștină este periculos de permisivă în faţa noilor tendinţe. Homosexualii acuză societatea și biserica de ură, în timp ce tabăra opusă acuză de pierdere a simţului normalului, de destrăbălare, ba chiar demonism.
În ultima vreme, o serie de biserici protestante au reafirmat oficial instituţia căsătoriei heterosexuale. Cea mai nouă poziţie a unui reprezentant al bisericii catolice este a episcopului argentinian Elizalde. Conștient că liderii Argentinei au pus „ţara într-o nouă și neașteptată situaţie", el a atras atenţia că „nu trebuie să ne lăsăm influenţaţi de tendinţele lumii care sunt puternice, dar înșelătoare". Episcopul a susţinut că „trebuie să ne menţinem aprecierea și aderarea la modelul de familie lăsat Dumnezeu și împământenit în ordinea naturală a lucrurilor. Doctrina bisericii asupra căsătoriei și familiei și asupra sexualităţii nu alterează și nu deformează ceea ce natura însăși oferă."
Episcopul Elizalde a pus punctul pe i, indicând cele două repere, public și privat, pentru fiecare om: „Este ceva ce nu se schimbă și nici nu se poate schimba: Legea lui Dumnezeu și glasul conștiinţei din fiecare persoană."
