Costurile pandemiei de COVID-19 sunt lesne de cuantificat, nu și de achitat. De fapt, în anumite situaţii, acest lucru este chiar imposibil. Cazul bolnavilor de cancer o demonstrează negru pe alb.

Potrivit unui studiu publicat la 10 mai 2021 de către Organizaţia Europeană a Cancerului (European Cancer Organisation – ECO), peste tot în Europa sistemele de sănătate au fost supraîncărcate din cauza numărului mare de pacienţi cu COVID. Au intervenit astfel disfuncţionalităţi în serviciile oncologice și grave perturbări ale tratamentului de rutină specific bolnavilor de cancer.

„În 2020, în timp ce ne luptam toţi cu pandemia de COVID-19, mulţi dintre noi purtau în același timp o luptă tăcută. Lupta împotriva cancerului. În 2020 am pierdut 1,3 milioane de europeni din cauza acestei boli. Din păcate, numărul cazurilor este în creștere”, afirmă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Datele relevă că, de la începutul pandemiei, aproape 1 milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, în timp ce 100 de milioane de investigaţii de screening nu au fost efectuate, ceea ce înseamnă diagnostic întârziat, tratament administrat într-o fază mult prea avansată a bolii și, implicit, scăderea ratei de supravieţuire.

Raportul ECO mai arată că 1 din 2 persoane cu simptome sugestive nu a fost trimisă în regim de urgenţă pentru efectuarea investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului, iar 1 din 5 pacienţi nu a primit încă tratamentul chirurgical sau chimioterapic necesar.

Planul european de luptă împotriva cancerului

Un studiu similar, publicat în noiembrie 2020 sub numele de „Impactul COVID-19 asupra accesului pacienţilor cu cancer la îngrijire medicală în Europa”, cuantifică efectele tratamentului tardiv asupra riscului de deces și menţionează că o amânare de 4 săptămâni a tratamentului determină o creștere a riscului de deces cuprinsă între 6 și 13%, în funcţie de tipul de cancer, iar o amânare de până la 12 săptămâni amplifică îngrijorător riscul (în cazul cancerului de sân, spre exemplu, o întârziere de 8 săptămâni a intervenţiei chirurgicale crește riscul de deces cu 17% sau cu 26%, în cazul amânării de 12 săptămâni).

Faptul că „pandemia de COVID-19 a afectat grav îngrijirea pacienţilor cu cancer, prin perturbarea prevenţiei și a tratamentului”, reprezintă punctul de plecare în implementarea Planului European de Luptă Împotriva Cancerului, emis de Comisia Europeană în 2021. Pornind de la estimările conform cărora, până în 2035, îmbolnăvirea de cancer va deveni principala cauză de deces în UE, iar numărul cazurilor va crește cu aproximativ 25%, Planul își propune să deturneze statisticile prin acoperirea a patru mari domenii de acţiune: (1) prevenire; (2) depistare timpurie; (3) diagnosticare și tratament; (4) calitatea vieţii pacienţilor cu cancer și a persoanelor care au supravieţuit acestei boli.

„Este vorba, în primul rând, despre oameni. Despre întărirea rezilienţei și despre tratarea cancerului ca boală care poate și trebuie să fie învinsă. Acestea sunt obiectivele pe care dorim să le realizăm prin planul nostru de combatere a cancerului – un impact concret asupra îngrijirii în domeniul cancerului în anii care vin”, precizează Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate și siguranţă alimentară.

Inegalitatea șanselor de supravieţuire

Un alt obiectiv important al Planului se referă la reducerea inegalităţilor în domeniul cancerului, cu accentul pus pe depăşirea diferenţelor dintre estul şi vestul Europei (de pildă, șansa de a supravieţui cinci ani unei îmbolnăviri cu cancer este în Suedia de 68%, dar în Bulgaria de numai 38%).  Inegalităţile constatate între statele membre, dar și în interiorul acestora, sunt prezente în ceea ce privește:

– accesul la programele de prevenire;
– ratele de depistare timpurie a cancerului;
– diagnosticarea, tratamentul, supravieţuirea și măsurile de îmbunătăţire a calităţii vieţii pacienţilor.

Mai mult, „discrepanţe persistente pot fi observate și în cazul femeilor, al persoanelor mai în vârstă, al persoanelor cu handicap și al grupurilor defavorizate și marginalizate, cum ar fi persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară și persoanele care trăiesc în sărăcie”, se arată în cuprinsul Planului.

Pentru atingerea scopurilor propuse, Comisia Europeană urmărește să investească în cercetare și inovare (chiar și prin înfiinţarea de centre oncologice transfrontaliere), să exploateze potenţialul oferit de de noile tehnologii și să acorde sprijin financiar statelor membre care întâmpină dificultăţi, cum este și cazul României.

Îngrijirea pacienţilor cu cancer din România

În ceea ce privește ţara noastră, gravitatea situaţiei nu este una de dată recentă. După cum indică raportul „State of Health in the EU” din 2019, modul de îngrijire a pacientilor cu cancer din România a fost deficitar și în perioada pre-COVID-19. Sunt ani buni de când România se numără printre statele care înregistrează cele mai mari rate ale mortalităţii la majoritatea tipurilor de cancer, iar ratele de supravieţuire la 5 ani în urma unor tipuri de cancer tratabile (cancerul de sân, de prostată și de col uterin) se situează mult sub mediile Uniunii Europene.

În plus, faţă de 2019, în România anului 2020 diagnosticarea pacienţilor cu cancer a scăzut cu 30-40%.

„În România, am adoptat o politică greșită, ceea ce a dus la o mulţime de pacienţi nediagnosticaţi. Lipsesc 3.000 de pacienţi nediagnosticaţi doar în cancerul pulmonar, iar când vor fi diagnosticaţi, vor fi în fază avansată de boală. Vom cuantifica aceste politici greșite ale Ministerului Sănătăţii în sute de decese”, declară pentru Digi24 Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).

Acesta condamnă strategia de vaccinare anevoioasă pentru bolnavii cronici, precum și delimitarea în spitale COVID și non-COVID, specifică ţării noastre și Ucrainei, nu și restului Europei, delimitare care a restricţionat profund accesul la diagnosticare și monitorizare în perioada pandemiei.

Anca Dragu, președinta Senatului și membră a grupului de lucru pentru combaterea cancerului din Parlamentul României, atrage atenţia asupra faptului că este imperios necesar să valorificăm liniile de finanţare europeană (sunt 4 miliarde de euro disponibile la nivel european), prin elaborarea unui plan naţional de luptă împotriva cancerului, cuprinzător și eficient.

În ţara noastră, ultimul asemenea document a fost realizat în 2016, fiind astfel nevoie de actualizarea lui, precum și de includerea oncologiei pe lista de priorităţi a Strategiei Naţionale de Sănătate 2021-2027.

„Finanţarea europeană este condiţionată de existenţa acestui plan, care să includă termene și obiective clare. Pentru eficienţă, trebuie să coroborăm obiectivele noastre cu posibilităţile europene de finanţare. Planul naţional de combatere a cancerului este o urgenţă pentru România”, afirmă Anca Dragu.

Neajunsurile sistemului medical românesc

Și reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer – FABC (compusă din 26 de asociaţii care activează pe plan local și reprezintă interesele a peste 75.000 de membri din întreaga ţară) sunt de părere că schimbările necesare la nivel naţional nu pot fi obţinute în lipsa unui instrument cadru, folosit pentru a crește controlul cancerului prin:

– prevenţie si screening;
– prevenţie prin vaccinare;
– sprijin acordat pacienţilor oncologici în toate stadiile parcurse – de la suspiciune la diagnostic, tratament și monitorizare;
– formularea strategiilor necesare intervenţiei în situaţii ce vulnerabilizează pacientul (pandemie, cataclisme, conflicte armate etc.)
– identificarea alternativelor utile în situaţiile ce împiedică accesul la investigaţii și tratament (faliment, retragere de pe piaţă a unor medicamente etc.)
– înregistrarea cancerului pe baze populaţionale, în acord cu bunele practici europene.

Pentru a obţine rezultatul scontat, un astfel de instrument ar trebui să rezolve în mod real neajunsurile sistemului, după cum sunt ele resimţite de beneficiarii direcţi ai serviciilor medicale publice și private – pacienţii oncologici, din perspectiva cărora principalele probleme sunt:

– analizele de markeri tumorali costisitoare și nedecontate,
– medicamentele conexe procesului terapeutic necompensate,
– accesul dificil la CT/RMN,
– comunicarea deficitară cu personalul medical,
– numărul insuficient de specialiști,
– fondurile insuficiente pentru acoperirea necesarului real de servicii și tratament,
– dubla taxare a serviciilor medicale pentru pacienţii care contribuie la CAS,
– lipsa medicamentelor oncologice specifice din spitale sau din reţeaua cu circuit deschis,
– accesul anevoios în spitale, din cauza testării SARS-CoV-2 și a organizării defectuoase a traseelor,
– „favorizarea” pacienţilor infectaţi cu COVID în detrimentul pacienţilor oncologici.

Time To Act: Nu lăsaţi COVID-19 să vă împiedice să luptaţi împotriva cancerului

Citând statisticile care spun că programele naţionale de prevenţie ar putea reduce cu până la 40% cazurile de cancer, toţi cei implicaţi în schimbare admit că aceasta trebuie să înceapă cu măsurile menite să evite apariţia bolii.

Importanţa prevenţiei constituie și motorul campaniei Time to Act a Organizatiei Europene a Cancerului. Sub deviza „Să nu lăsăm cancerul să devină C-ul uitat în lupta împotriva COVID-19” („We need a European effort to ensure Cancer doesn’t become the forgotten „C” during the pandemic”, dr. Mirjam Crul), campania încurajează publicul larg, pacienţii, politicienii și specialiștii din sistemul medical să lupte împotriva cancerului și subliniază nevoia de a identifica modalităţi mai bune de abordare a problemelor legate de cancer în limitele impuse de pandemie.

În România, evenimentul virtual de lansare a campaniei Time To Act are loc joi, 9 septembrie, pe platforma europeancancer.org, printre vorbitori numărându-se mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor și organizaţiilor nonprofit din domeniu, care vor dezbate teme precum combaterea cancerului în contextul pandemiei, provocările îngrijirilor oncologice, prevenţia și accesul la inovaţie.

Campania se armonizează cu cadrul general trasat de Uniunea Europeană, care, ţinând cont de faptul că „anul trecut am avut de trei ori mai multe decese provocate de cancer decât de coronavirus”(preşedintele grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber), prioritizează pe agenda de lucru învingerea cancerului și îi atribuie un ţel ambiţios ce se dorește a fi asumat de toate statele membre, în special de cele care necesită elaborarea unor politici de sănătate inovatoare.

Citeşte şi:

cancer

Rămâne de văzut în ce măsură poate România să livreze un plan naţional adaptat nevoilor reale sesizate de organizaţii de profil (precum FABC), să transforme prevenţia în prioritate și să profite de contextul european favorabil unor finanţări generoase, oferind astfel cele mai bune șanse de supravieţuire celor afectaţi.