Supremaţia Japoniei în domeniul roboticii se datorează faptului că japonezii nu sunt dominaţi de mentalitatea iudeo-creștină care condamnă închinarea la idoli, este convingerea profesorului Jean-Claude Heudin, cercetător în domeniul inteligenţei artificiale și a vieţii artificiale, la Universitatea din Paris.Cercetătorul postulează, fără dovezi știinţifice, că occidentalii ar vedea în crearea vieţii sau a ceva asemănător vieţii (roboţii) o încălcare a poruncii a doua din Decalogul creștin. (Să nu‑ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor cari sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor. Exod 20:4)Heudin consideră că prima impresie a occidentalilor cu privire la această tehnologie „este una de angoasă” și dă ca exemplu filmele cult: Frankenstein și Terminator, în care tehnologia naște monștri. În contrast, spune Heudin, „contemporanii japonezi văd în roboţi un camarad de viaţă sau mântuitorul umanităţii.”

Revista Wired – foarte populară în rândul devoratorilor de știri din tehnologie – a preluat teoria lui Heudin, alături de declaraţia lui Fujiko Suda, fondatoarea organizaţiei Project Kobo, care susţine că religia este ceea ce a făcut ca marile inovaţii în robotică să vină din Japonia și Coreea, și nu din Europa sau SUA. „În Japonia nu avem un singur dumnezeu care a creat umanitatea. Noi avem opt milioane de dumnezei. Dumnezeu e în toate. Așa că dacă avem un robot umanoid, e doar un alt obiect din natură de care ne putem folosi. Nu ne temem de el.”Nu e nevoie să facem valuri mari pentru declaraţii mici. Heudin interpretează distorsionat sensul poruncii a doua, care nu interzice creaţia artistică sau tehnologică, ci schizofrenia închinării idolatre: creatura întoarce spatele Creatorului ei și se supune unor obiecte făcute de mâna ei.În plus, un articol publicat în JAMA (Journal of the American Medical Association) contestă existenţa „temerilor de inspiraţie iudeo-creștină” despre care vorbea Heudin susţinând chiar contrariul ei: un magnetism iraţional al tehnologiei. Analiza „robo-idolatriei”, semnată de doi profesori, Leff și Finucane, este aplicată la lumea medicală, însă clarifică destul de mult subiectul. În loc să se teamă de roboţi, medicii occidentali au „o convingere generalizată implicită, că o abordare mai tehnologică este intrinsec mai bună decât una mai puţin tehnologică”, spun Leff și Finucane. 

Însă tocmai acest magnetism este de temut, cred cei doi cercetători, fiindcă acesta dă medicilor sentimentul îmbătător că se află în vârful de lance al meseriei lor. Febra lobotomiilor din anii 1930-1940 arată cât de barbare pot fi consecinţele acestui sentiment.

Oricum, dacă e să tragem linie și să calculăm, un lucru este cert: robotica și manipularea tehnologiei pot genera iluzia controlului de care mulţi sunt dependenţi. Aceasta poate fi numită o formă de idolatrie modernă. Azi e anacronic să vorbești despre idolatrie, deși societatea acceptă și chiar promoveză unele dependenţe. Acestea, uneori greu de depistat și cel mai adesea greu de combătut, sunt cel puţin la fel de grave precum idolatria anticilor. Conștientizarea este primul pas, pe care clipul de mai jos îl face exemplar.

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.