„Sper că eşti bine acolo... Andrei. Sigur eşti mai bine...” (Lala) Fata care i-a scris pe Facebook lui Andrei Goreci, elevul ucis la Craiova, a reușit să transmită prin cuvintele ei mai mult decât toţi analiștii la un loc. De asemenea, mai mult decât toate criticile la un loc, chipul mamei italience, a cărei pierdere capitală a fost exploatată fără nicio sensibilitate de o emisiune tv, va rămâne o palmă grea peste obrazul tuturor italienilor.

Într-o emisiune televizată care se ocupă cu investigarea cazurilor persoanelor dispărute, o mamă a aflat de la moderatoare, direct sub ochiul camerelor de filmat, că fiica ei de 16 ani a fost violată și ucisă de unchiul ei…

Absurdul unei asemenea situaţii indică o colosală insensibilitate morală. Întâmplându-se în Italia, îmi dă ocazia să pun un accent. Ar putea spune cineva… „la alţii e mult mai rău”. De acord, nu suntem un caz unic pe hartă. Dar asta nu diminuează în niciun fel gravitatea sau impactul celor ce se întâmplă la noi! Ba dimpotrivă, aș zice… cu cât se aud mai des astfel de vești, cu atât mai decis să protestăm prin refuzul de a fi parte a acestui tip de public. Cele mai mari vicii, cele mai tulburătoare anomalii, cele mai murdare influenţe se propagă și pentru că are cine sa le consume, nu doar pentru că are cine să le promoveze…

Nu sugerez izolaţionismul, ci o atitudine manifestă împotriva acestui tip de consum – „Nu mă uit la aceste emisiuni și nu mă rușinez să o afirm. Ba chiar sunt convins că toţi aceia care-și respectă demnitatea și familia ar trebui să refuze asemenea produse mediatice.”

Știm cât de mare este nevoia ca părinţii să petreacă mai mult timp cu copiii lor. Știm cât de mare este nevoia de un timp în care să se dezvolte relaţiile de dragoste și prietenie între membrii unei familii. Cred că timpul dedicat spectacolului malforma(n)t al televiziunii de divertisment, ar putea fi neașteptat de benefic convertit într-un timp al familiei. Îmi dau seama că unii se gândesc la asta cu neputinţa, jena și chiar frustrarea elevului scos la tablă pe nepusă masă.

Rămân însă ferm convins că e mai ușor să învingi comoditatea decât regretul!

În privinţa cazului lui Andrei, s-a dus ministrul de interne la faţa locului, primul ministru a cerut toleranţă zero, foarte bine. Dar sigur în câteva zile ne întoarcem exclusiv la distracţia TV ieftină și la interminabilele intrigi politice televizate.

Trăim sub blestemul acestei inerţii a veninului și a sălbăticiei. Politicienii se dau în spectacol fără multă rușine, iar golanii omoară elevi pe stradă. Oricum, nici între cei doi poli nu e mai bine. Ni se bagă mâna în buzunar la spital, ne fură instalatorul când intră în casă, ne manipulează televiziunile, ne exploatează angajatorul care plătește la negru, ne batjocorește needucatul din parcare pentru un loc pe care nu l-a plătit niciodată și, culmea, e că ne distrează la TV aceleași lucruri.

Exact asta este culmea sălbăticiei noastre. Că dacă nu ar fi așa nu s-ar mai da la televizor! Dar din moment ce pe TV se dau și se consumă zeci de reality showuri cu scandaluri, bătăi, soţi infideli, adolescenţi drogaţi, persoane vicioase, înseamnă că exact ceea ce ne deranjează ne și distrează! Ce a scris Lala are un mesaj indirect foarte real. Așa nu poate să ne fie bine aici! (Iar acolo deocamdată e moarte. Raiul sau Iadul, conform Bibliei, își împart lumea abia la finalul ei.)

Ucigașul lui Andrei nu are mai mult de spus decât: „ei, asta e, l-am omorât! Iau zece ani pentru un prost!“. Elevul de bani gata de la Timișoara, care în iunie a omorât 6 tineri din pricina vitezei, a fost surprins într-o fotografie alături de tatăl său care înjura presa cu degetele. O societate sănătoasă moral ar respinge radical aceste deviaţii comportamentale! Nu doar condamnându-i pe cei în cauză, ci neacceptând să vizioneze emisiuni care caută audienţa prin situaţii vulgare și violente. Mi-aș dori să ne săturăm de sălbăticie și indolenţă și, dincolo de responsabilitatea personală, să plece de jos cei care vor schimba tonul pe măsură ce urcă spre vârful societăţii.

Norel Iacob
Pentru Norel Iacob, studiile universitare și post universitare în domeniul religiei au reprezentat mijloace pentru a interacționa mai bine cu vastul domeniu al spiritualității umane. Iar din pasiunea pentru comunicare relevantă în acest domeniu, la scurt timp după terminarea studiilor, s-a implicat în media, realizând emisiuni TV și radio. Din 2009, este redactorul-șef al revistei Semnele timpului.