Cum va arăta geopolitica după alegerile din SUA

53

Cu două săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii, dezbaterea electorală de aseară dintre cei doi candidaţi a adus în discuţie probleme de politică externă ce creionează două scenarii contrastante ale uneia dintre ţările cele mai puternice ale lumii.

Evenimentul, penultimul dintre confruntările televizate între cei doi candidaţi la preşedinţie, a fost urmărit de zeci de milioane de telespectatori, care au aşteptat să vadă dacă Obama va fi la fel de agresiv pe cum promisese. Preşedintele democrat se afla, astfel, sub presiune, după ce a fost prea puţin activ în faţa lui Romney în cursul întâlnirii de la Denver (Colorado), în urmă cu două săptămâni. Chiar unul dintre consilierii săi a promis că Obama va fi „pasionat şi energic".

Miza este mare. În timp ce CNN proclamă avansul lui Obama, iar Gallup anunţă că Mitt Romney ar avea un avans de câteva procente în faţa lui Obama, majoritatea mass media anunţă un scor strâns, chiar egal.

Viitorul lumii, în perspectiva lui Barack Obama

Politica externă promovată de Barack Obama în ipoteza unui nou mandat se concentrează pe două elemente-cheie: lupta împotriva terorismului şi respectarea alianţei cu Israelul, împotriva Iranului.

Întrebat de moderatorul dezbaterii despre cel mai mare pericol căruia vor trebui să îi facă faţă Statele Unite, Obama a răspuns că acesta va fi reprezentat, în continuare, de reţelele teroriste. De altfel, acesta a fost unul dintre puţinele elemente asupra cărora cei doi au ajuns la consens. Romney chiar a salutat decizia lui Barack Obama de a îl elimina pe liderul Al-Qaida, în cadrul unui îndrăzneţ raid commando pe teritoriul pakistanez în 2011, eveniment pe care preşedintele îl aminteşte cu fiecare ocazie ca dovadă a calităţilor sale de lider.

„Îl felicit pentru eliminarea lui Osama Ben Laden şi pentru că a vânat conducerea Al-Qaida", a afirmat Romney într-un schimb de replici intens la începutul dezbaterii. Însă pentru republican, Statele Unite duc lipsa unei strategii pentru a face faţă islamului radical care s-a manifestat în repetate rânduri de la începutul primăverii arabe.

Cât priveşte problema fierbinte a înarmării nucleare a Iranului, Barack Obama a asigurat că „Iranul nu va avea arma nucleară" cât timp el va fi preşedinte şi a negat orice acord cu Iranul pentru a începe negocieri bilaterale cu privire la programul nuclear. Strategia în această privinţă include „sancţiunile paralizante" care, conform lui Obama „funcţionează eficient".

În plus, dacă în pofida sancţiunilor, Teheranul nu va renunţa la programul său nuclear controversat, preşedintele american a amintit că „toate opţiunile (sunt) valabile".

Vitorul lumii, în perspectiva lui Mitt Romney

În cazul în care Mitt Romney va câştiga poziţia de preşedinte al Statelor Unite, are o abordare diferită în ceea ce priveşte cele două probleme: terorismul şi Iranul. Republicanul doreşte investiţii mai mari în armata americană şi politici mai agresive în politica externă.

Romney consideră că cea mai mare ameninţare cu care se confruntă lumea este un Iran nuclear, faţă de care candidatul republican a susţinut sporirea sancţiunilor şi măsuri de izolare a Iranului pe plan diplomatic.

„Mă voi asigura că diplomaţii lor vor fi trataţi în lume ca paria ce sunt, în acelaşi fel în care i-am tratat pe diplomaţii sud-africani în perioada apartheid", a promis Romney. El a adăugat că relaţiile americano-israeliene au suferit din cauza unor tensiuni „foarte regretabile" în decursul mandatului preşedintelui Obama. Acesta a adăugat că relaţiile dintre cele două naţiuni sunt o prioritate diplomatică.

Şi cu privire la terorism, Romney a avut o poziţie mai agresivă decât cea a preşedintelui în funcţie. Candidatul republican a apreciat că „nu doar omorându-i"(pe terorişti) vor ajunge Statele Unite să elimine ameninţarea teroristă şi Al-Qaida. Republicanul susţine stabilirea unei strategii complete şi solide pentru a ajuta lumea musulmană şi alte zone ale lumii să respingă extremismul radical.

În plus, întrebat despre probleme legate de apărare, Mitt Romney a dat ca exemplu situaţia US Navy pentru a justifica cele 2.000 de miliarde de dolari în plus pe care vrea să le aloce în zece ani armatei americane. „Marina noastră nu a mai fost aşa de redusă din 1917. Susţine că vrea 313 nave pentru a-şi îndeplini misiunile. Acum avem 285", a pledat Romney, în opinia căruia acest lucru este „inacceptabil".