Statele Unite se întorc la acţiune în Irak

375

„În ultimele zile, bărbaţi, femei și copii yazidi au fugit pentru a-și scăpa viaţa. Mii, poate zeci de mii, se ascund acum pe munte cu nimic mai mult decât hainele de pe ei, fără mâncare și fără apă. Oamenii flămânzesc, copiii mor de sete”, a declarat președintele Obama, în prologul anunţului că va autoriza acţiuni militare în Irak.

Grupul minoritar ar avea aproximativ 700.000 de membri în toată lumea, vasta lor majoritate fiind concentrată în nordul Irakului, conform The Guardian. Se crede că religia acestei comunităţi a fost fondată în secolul al XI-lea și se trage din zoroastrism, creștinism și islamism, împrumutând elemente de la fiecare și fiind considerată o erezie de către musulmani.

Motivul marginalizării acestor credincioşi constă în faptul că au introdus în credinţa lor închinarea la un înger căzut, ceea ce le-a atras titlul de „închinători la diavol”. Spre deosebire de religia creștină, îngerul yazidilor, Melek Tawwus, a fost iertat de Dumnezeu și reprimit în cer. Tawwus este unul dintre cei șapte îngeri prezenţi în religia acestei minorităţi, dar ocupă locul central.

Potrivit mai multor organizaţii ONU, cel puţin 40.000 de yazidi s-au refugiat în 9 zone de pe muntele Sinjar, loc în care, potrivit legendelor locale, a ancorat arca lui Noe după retragerea apelor. Presa locală informa că deja au murit zeci de copii şi vârstnici din cauza deshidratării şi alţii îi vor urma, dacă nimeni nu va lua măsuri pentru a-i ajuta.

Niciun creștin în Irak

Gruparea islamică extremistă ISIS, care intenţionează să facă din Siria și Irak un singur stat islamic, a împins 200.000 de oameni să caute refugiu în regiunea din nord, ce se află sub controlul kurzilor. Orașul Qaraqosh, casă pentru 50.000 de creștini, a fost ultimul care a căzut sub controlul ISIS, locuitorii părăsind orașul în noaptea de miercuri spre joi.

Alte orașe creștine din apropiere de Mosul, inclusiv Tel Askof, Tel Keif și Qaramless, au fost și ele cucerite. Cei care au rămas în orașe povestesc faptul că li s-au pus în faţă aceleași opţiuni oferite tuturor minorităţilor, inclusiv yazidi: fuga, convertirea la islam sau moartea.

Jurnaliștii The Guardian scriu că trupele armatei irakiene s-au concentrat să apere Bagdadul și alte orașe importante din sud, lăsând nordul să fie apărat de guvernul regional kurd, însă ultimele zile au arătat că nici acesta nu reușește să ţină piept ofensivei trupelor ISIS.

Lăsaţi fără niciun fel de protecţie, yazidii, creștinii și turcmenii sunt alungaţi din comunităţile în care strămoșii lor au locuit timp de secole, dacă nu milenii, în timp ce structura geo-socială a Irakului este destrămată.

Andrew White, vicarul singurei biserici anglicane din Irak, cere comunităţii internaţionale să acţioneze pentru a proteja comunităţile minoritare. Situaţia din nordul ţării este descrisă drept „catastrofală”, „o criză dincolo de orice imaginaţie”.

Ultimii 11 ani de război și conflicte, de la invazia americană, i-a făcut pe creștinii irakieni să părăsească ţara. Numărul lor a scăzut dramatic, de la 1 milion în 2003, la aproximativ 15.000 înainte de acest conflict. Acum, o mare parte dintre aceștia sunt și ei pe fugă.

Intervenţia SUA

Cu toate acestea, în prezent, în mai multe locuri din lume au loc conflicte ce rezultă în uciderea unui număr atât de mare de civili, încât se vorbește despre genocid și crime de război, însă SUA nu acţionează în acele cazuri. Care este diferenţa faţă de această situaţie?

„Atunci când suntem puși în faţa unei situaţii în care oameni nevinovaţi riscă să moară și avem un mandat să ajutăm – în acest caz, o cerere din partea guvernului irakian -, iar noi avem capacitatea de a evita un masacru, cred că Statele Unite nu pot întoarce spatele”, a declarat președintele american.

Pe scurt, trecând peste relaţia „specială” între SUA și Irak, Obama este împuternicit să acţioneze după ce a primit o cerere oficială din partea guvernului irakian.

Prin urmare, prima acţiune care s-a luat a fost trimiterea pe cale aeriană a unor pachete de ajutoare umanitare, cu apă și mâncare, deasupra muntelui Sinjar. A doua acţiune luată a fost autorizarea atacurilor aeriene „limitate” împotriva militanţilor ISIS, pentru a ajuta forţele irakiene să oprească asediul și să elibereze civilii prinși pe munte.

Aceasta este prima misiune aeriană a forţelor militare americane în Irak din 2011, pentru alt scop decât survolarea ISIS, transport de armament conform contractelor guvernamentale sau transportul consilierilor militari americani în Bagdad.

Din perioada supremaţiei otomane din secolele XVIII și XIX, minoritatea yazidi a trecut prin 72 de masacre, iar ultimul, în 2007, în care au murit 800 de oameni, conform Crucii Roșii, a avut loc chiar sub ochii americanilor, care invadaseră deja ţara, însă nu multă lume își mai aduce aminte de asta.

Obama, între ciocan și nicovală

Oficialii Casei Albe au spus foarte clar că poziţia statului faţă de acest conflict s-a schimbat din cauza avansului rapid al grupării islamiste în nord, în teritoriul kurzilor, „ un aliat loial și de încredere pentru americani”. Totodată, după ce ISIS a trecut de comunităţile din nord-vest, îndreptându-se spre fortăreaţa kurzilor din Irbil, Consiliul de Securitate al ONU a cerut sprijin internaţional pentru guvernul irakian.

Astfel, Obama a spus că va autoriza atacuri aeriene limitate, în caz că vor fi necesare pentru protejarea personalului american din Irbil și pentru susţinerea Bagdadului, dacă va fi atacat. El a spus că acesta este un răspuns necesar la o criză umanitară ce continuă să se deterioreze, dar că nu anticipează „o campanie susţinută” împotriva „unei forţe militare sofisticate”.

Casa Albă a mai declarat că se consultă cu Congresul american privind această intervenţie, dar că nu va fi nevoie de autorizaţia Congresului pentru acţiuni militare. Președintele a autorizat Pentagonul să acţioneze „strict în Irak”, fără să atingă Siria.

În discursul său televizat, președintele a încercat să asigure electoral sătul de conflicte militare că nu are nicio intenţie să intre într-un alt război în zonă. Realitatea arată însă că evenimentele în acel colţ de deșert i-au sfidat predicţiile și așteptările. Pentru un președinte care a promis să pună capăt războiului din Irak și să aducă acasă trupele din Irak și Afganistan, Obama a devenit al patrulea președinte care continuă acţiunile militare în zonă.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.