aSUA ridică din nou plafonul maxim al datoriei publice

134

Marţi, Camera Reprezentanţilor din Statele Unite a aprobat o lege care va permite ridicarea plafonului maxim al datoriei publice pentru încă un an de zile.

Marţi, Camera Reprezentanţilor din Statele Unite a aprobat o lege ce va permite ridicarea plafonului maxim al datoriei publice pentru încă un an de zile.

Măsura, văzută ca o victorie pentru un Congres divizat, va permite Trezoreriei Statelor Unite să continue să împrumute bani până pe 15 martie 2015, pentru a putea achita din datoria actuală, care este estimată la circa 17 trilioane de dolari (12,5 trilioane de euro). Împrumuturile vor plăti o mare parte din facturile guvernamentale, în care intră și pensiile și salariile bugetarilor, scrie DW.

Vicepreședintele american Joe Biden a numit mișcarea „o victorie pentru ţară", mai ales că la ultima ridicare a plafonului, guvernul a intrat în „shut-down" după ce Senatul a respins bugetul de stat, din cauza disputei cu Casa Albă, privind reforma sănătăţii, supranumită Obamacare.

A fost o ocazie în care s-au făcut făcut speculaţii și comparaţii între situaţia din State și cea a Germaniei lui Hitler, care, înainte de Primul Război Mondial, era a treia economie a lumii. Analiști și profesori de istorie economică au avertizat că în condiţiile unui default, problema americană ar fi devenit problema întregii lumi, deoarece economiştii prognozau o nouă recesiune şi consecinţe foarte puternice pentru economia mondială. Cum SUA sunt cea mai puternică economie a lumii, un default ar fi aruncat în haos bursele internaţionale, ar fi crescut costurile de împrumut şi ar fi scăzut rolul dolarului ca monedă de rezervă a lumii, scria ZF Bussiness International.

Lucrurile însă nu erau atât de grave. Limita împrumuturilor americane a fost stabilită iniţial în anul 1917 la 11,5 miliarde de dolari. Din 1962 până azi plafonul a crescut în urma a mai mult de 74 de decizii. Iar potrivit Capital.ro, din 1976 (de când se derulează actualele proceduri bugetare în SUA), Executivul s-a aflat în colaps de 17 ori.

Iar în martie 2015, cel mai probabil, așa cum sugerează și precedentele istorice, este ca plafonul să fie din nou ridicat pentru a evita intrarea în incapacitatea de plată. Până când? „Problema este că mecanismul nu va funcţiona la infinit în acest fel și cineva, la un moment dat, va trebui să plătească. Matematic nu se poate altfel," scrie Norel Iacob, redactorul- șef al revistei Semnele timpului, în ediţia din noiembrie 2013.

„Cine va plăti, până la urmă, și cum? Aceasta este și va rămâne o decizie politică. În momentul în care va deveni imperios necesar, America va alege cine va plăti datoria (bugetarii, pensionarii, antreprenorii etc.) și cum (reducerea cheltuielilor sociale au de sănătate, disponibilizări, reduceri sau înghţăti de salarii și pensii, taxe mai mari, inflaţie etc.). Interesul guvernului american și așteptarea partenerilor internaţionali este să plătească cei care nu deţin vreo putere politică", scrie Norel Iacob.