Topul evenimentelor geopolitice în 2018

100

3. Anul acesta, Brexitul devine realitate

Pe 29 martie 2019, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, cu sau fără acord. Liderii europeni au aprobat, la finele anului trecut, acordul propus de premierul britanic, Theresa May, și au refuzat să îl renegocieze. Acordul trebuia aprobat și de Parlamentul britanic înainte de Crăciun, dar premierul a amânat votul pentru jumătatea lui ianuarie, după ce și-a dat seama că nu are sprijin suficient în Parlament. Decizia de amânare a adus-o pe May în faţa unui vot de neîncredere declanșat în propriul partid, pe care l-a trecut cu brio. În urma rezultatului, ea nu va mai putea fi contestată timp de un an. Așadar, Brexitul merge înainte cu Theresa May, care speră să obţină votul Parlamentului. O altă posibilitate a fost oferită de Curtea Europeană de Justiţie, care a decis că Marea Britanie poate revoca unilateral intenţia de retragere. În acest sens ar fi nevoie însă de un al doilea referendum, cu rezultate contrare primului. Premierul britanic a avertizat împotriva acestei soluţii de „tergiversare“ a negocierilor cu UE. Dacă Parlamentul britanic nu își dă acordul, cel mai probabil vom avea parte de un Brexit dur, fără acord.

 

2. Una dintre cele mai importante mișcări geopolitice ale anului trecut

Președintelui Donald Trump a decis să reintroducă sancţiuni economice împotriva Iranului, după hotărârea de a retrage SUA din Acordul nuclear cu Iranul, prin care ţările semnatare au promis să ridice sancţiunile economice, iar Iranul, să oprească programul nuclear. Retragerea unilaterală a SUA este riscantă din două motive. Primul risc este ca Iranul să își reia activitatea balistică, ceea ce s-a întâmplat deja, Consiliul de Securitate al ONU fiind nevoit să se întrunească după un test balistic realizat de Teheran în luna noiembrie. Testul a determinat SUA să trimită o navă de război în Golful Persic. Al doilea motiv este antagonizarea celorlalte puteri care doresc să își dezvolte relaţiile economice cu Iranul. Un exemplu concret este arestarea pe 1 decembrie a directorului financiar al companiei chineze Huawei în Canada, la cererea SUA. Meng Wanzhou este acuzată că a folosit o firmă terţă parte pentru a derula afaceri cu Iranul, în ciuda sancţiunilor impuse de SUA. Drept răspuns, autorităţile chineze au reţinut doi cetăţeni canadieni. Este de așteptat ca incidentul să înrăutăţească războiul comercial dintre SUA și China, dar și relaţiile sino-canadiene.

 

1. Un summit istoric

Anul 2018 a marcat primul summit care i-a reunit pe președintele Donald Trump și pe omologul său nord-coreean, Kim Jong-un, pe 12 iunie, în Singapore. Întâlnirea avea să fie prima dintr-un șir lung de acţiuni de „curtoazie“, care să determine Coreea de Nord să renunţe la programul nuclear. Președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, este resposanbil de medierea relaţiei. Kim Jogn-un și Moon Jae-in au organizat primul summit comun în luna aprilie, după care Kim s-a întâlnit cu omologul său chinez, pentru a doua oară în două luni. În mai, Coreea de Nord a eliberat trei deţinuţi americani și a raportat distrugerea poligonului de teste nucleare de la Punggye-ri, în semn de bună credinţă faţă de președintele american. Însă „progresul insuficient“ îl determină pe acesta din urmă să răcească relaţia și să amâne întâlniri programate la nivel înalt. Cu toate acestea, Moon Jae-in depune în continuare eforturi în acest sens și în septembrie cele două ţări deschid primul birou de legătură între Coreea de Nord și Coreea de Sud, în onoarea celui de-al treilea summit intercoreean. Moon depune eforturi diplomatice pentru o nouă întrevedere între Trump și Kim, care ar trebui să aibă loc anul acesta.