Un studiu chinez descrie modul în care a acţionat coronavirusul asupra primilor 99 de pacienţi

1513

Epidemia de coronavirus 2019-nCoV, care a debutat la 12 decembrie 2019 în centrul orașului chinez Wuhan, a ajuns între timp o situaţie de urgenţă internaţională. Iniţial, medicii s-au confruntat cu o mulţime de necunoscute, legate de modul în care virusul atacă organismul, simptome și tratament. Medicii de la Spitalul Jinyintan, din Wuhan, au publicat în jurnalul medical The Lancet o analiză care răspunde la o parte dintre întrebări, folosind datele obţinute din tratarea primilor 99 de pacienţi.

Potrivit analizei, vârsta medie a primilor pacienţi internaţi a fost de 55 de ani, 67 dintre aceștia fiind bărbaţi și 32, femei. Dintre cei 99 de pacienţi, 49 au avut contact direct cu piaţa de pește și fructe de mare din Huanan, 47 lucrând acolo, iar 2 fiind cumpărători.

Toţi pacienţii aveau pneumonie, plămânii lor fiind inflamaţi, iar micile alveole pulmonare unde oxigenul trece spre sânge erau pline cu apă. Pacienţii au manifestat un cumul de simptome, printre care febră (83% dintre pacienţi), tuse (82%), dificultăţi de respiraţie (31%), dureri musculare (11%), confuzie (9%), cefalee (8%), dureri în gât (5%), rinoree (4%), dureri în piept (2%), diaree (2%), greaţă și vărsături (1%).

Toţi pacienţii au fost izolaţi, iar 76% dintre ei au primit tratament antiviral, pe o perioadă care a variat între 3 și 14 zile. Până la sfârșitul zilei de 25 ianuarie, 31 de pacienţi fuseseră externaţi, 11 decedaseră, iar 57 au rămas spitalizaţi. Primii 2 pacienţi care au decedat nu sufereau de boli cronice, dar erau fumători de mulţi ani, iar fumatul le-ar fi putut slăbi plămânii. Primul, un bărbat în vârstă de 61 de ani, a fost internat cu pneumonie acută, iar plămânii săi au cedat după 11 zile, chiar dacă a fost pus pe aparat de ventilaţie mecanică. Al doilea pacient, de 69 de ani, s-a internat cu dificultăţi de respiraţie și a murit de pneumonie severă și șoc septic după ce tensiunea arterială i-a scăzut dramatic. Dintre ceilalţi 9 pacienţi care au decedat, 8 aveau limfopenie (număr extrem de redus de limfocite), 7 sufereau de pneumonie bilaterală, 3 aveau hipertensiune arterială, 1 era fumător, iar 5 aveau vârsta peste 60 de ani.

Deși majoritatea celor 99 de pacienţi erau bărbaţi între 56 și 67 de ani, potrivit datelor mai recente, virusul se răspândește mai egal între sexe: în medie, la fiecare 1 femeie infectată, 1,2 bărbaţi suferă infecţia cu noul coronavirus.

„Predispoziţia redusă a femeilor la infecţii virale poate fi atribuită protecţiei la cromozomul X și hormonilor sexuali, care joacă un rol important în imunitate”, a explicat doctorul Li Zhang această diferenţă.

Cei mai mulţi bolnavi aveau boli care le slăbiseră sistemul imunitar. Un număr de 51 de pacienţi sufereau de boli cronice, inclusiv de boli cardiovasculare și cerebrovasculare, de boli ale sistemului endocrin, digestiv și respirator, tumori maligne și boli ale sistemului nervos. Dintre cei 99 de pacienţi, 40 aveau inima slăbită sau vasele de sânge afectate din cauza problemelor cardiovasculare, iar 12 erau diabetici.

Primele concluzii și recomandări

Analiza publicată de medicii chinezi reprezintă un studiu descriptiv extins privind epidemiologia și caracteristicile clinice ale lui 2019-nCoV.

„Rezultatele noastre sugerează că 2019-nCoV este mai probabil să infecteze bărbaţi adulţi în vârstă, cu comorbidităţi cronice ca urmare a funcţiei imune deteriorate a acestor pacienţi”, spun cercetătorii. Potrivit studiului, în special pacienţii în stare gravă au avut co-infecţii cu bacterii și ciuperci, iar vârsta înaintată, obezitatea și prezenţa comorbidităţii se pot asocia cu o mortalitate crescută.

În cazul pacienţilor cu funcţie imună scăzută infectaţi cu 2019-nCoV (precum vârstnicii, diabeticii, gravidele sau persoanele infectate cu HIV), administrarea promptă a antibioticelor poate reduce riscul de complicaţii și de deces.

Întrucât infectarea cu acest nou coronavirus se asociază cu scăderea semnificativă a numărului de limfocite, valoarea scăzută a limfocitelor ar putea fi folosită ca un indice de referinţă în diagnosticarea noilor infecţii cu coronavirus, potrivit autorilor.

În general, caracteristicile pacienţilor care au decedat au fost în concordanţă cu scorul MuLBSTA, un model ce prezice mortalitatea în pneumonii virale, printre indicatorii acestuia numărându-se limfopenia, infecţiile cu bacterii, hipertensiunea, vârsta și istoricul de fumător. Sunt totuși necesare investigaţii suplimentare pentru a stabili aplicabilitatea scorului MuLBSTA în estimarea riscului de mortalitate în infecţia cu 2019-nCoV, afirmă cercetătorii.