Ritualuri sinistre de Paște în Filipine

647

Șapte persoane membre ale Bisericii Romano-Catolice, șase bărbaţi și o femeie, au fost „crucificate” vineri în Filipine, în cadrul unui ritual menit să arate suferinţa prin care a trecut Iisus Hristos când a fost răstignit. La spectacolul sinistru, care a fost condamnat de liderii bisericii, au luat parte mii de oameni, printre care și turiști.

Trei adepţi purtând coroane din crengi au fost „crucificaţi” pe un deal din satul San Pedro Cutud, din Filipine, de către săteni îmbrăcaţi asemănător centurionilor romani, iar alţi patru au fost „crucificaţi” în orașul San Fernando, la nord de Manila, a declarat Ching Pangilinan, un agent de turism.

Spectacolul reflectă o nișă a catolicismului care îmbină tradiţiile bisericești cu superstiţiile populare. Mulţi dintre penitenţii cei mai săraci se supun acestor ritualuri pentru a-și ispăși păcatele, a se ruga pentru bolnavi, a avea o viaţă mai bună sau pentru a mulţumi pentru ceea ce ei cred că au fost minuni facute de Dumnezeu pentru ei.

Aceste ritualuri sunt condamnate de liderii bisericii din Filipine, care reprezintă cea mai mare naţiune romano-catolică din Asia (80% din cei 105 milioane de locuitori sunt catolici), întrucât ocaziile acestea sunt folosite pentru a atrage turiști, dar și pentru creșterea vânzărilor în preajma sărbătorii de Paște. Reconstituirea răstignirii a persistat în timp și a devenit o atracţie turistică în satele în mare parte necunoscute din provincia Pampanga, la aproximativ 80 de kilometri nord de capitală. În timp ce răstignirea a devenit o tradiţie pentru săteni, turiștii sunt uimiţi de spectacolul crud.

Primarul Edwin Santiago, din San Fernando, care include și San Pedro Cutud, a declarat că mai mult de 400 de poliţiști au fost trimiși la faţa locului și că s-au înfiinţat puncte sanitare de prim ajutor. „Oferim asistenţă pentru că nu putem opri fluxul de turiști”, a explicat Pangilinan. „Nu promovăm evenimentul ca pe un festival, ci este mai degrabă o manifestare de respect faţă de o tradiţie locală”, a mai adăugat acesta.

Însă arhiepiscopul Socrates Villegas a susţinut că este mai bine ca Postul să fie marcat cu rugăciuni și cu acte de iubire și de caritate. „În loc să vă vărsaţi sângele pe străzi, de ce nu intraţi într-un birou al Crucii Roșii să donaţi sânge? Faceţi alegeri care susţin viaţa. Donaţi sânge!  a menţionat Villegas pe site-ul bisericii locale.

Spectacolul crucificării a fost cel de-al 32-lea pentru Ruben Enaje, un pictor în vârstă de 58 de ani, care a început să participe la acest ritual după ce a supravieţuit unei căderi dintr-o clădire. Acesta a declarat că intenţionează să nu mai participe la ritual începând cu vârsta de 60 de ani. Maryjane Sazon, de 39 de ani, a declarat că a decis să participe la ritual cu șapte ani în urmă, în speranţa vindecării ei și a surorii ei.

Înainte de crucificare, zeci de penitenţi de sex masculin merg câţiva kilometri de-a lungul străzilor din sat și se autoflagelează. În timp ce unii își bat spatele gol cu bastoane și bucăţi ascuţite din lemn de bambus, alţii își taie spatele pentru ca rănile să fie sângerânde.

Diverse ţări au diverse moduri de a se bucura de sărbătoarea Paștelui, dar unele obiceiuri par să nu aibă deloc legătură cu ceea ce se știe de pe vremea apostolilor.

Pe teritoriul fostei Cehoslovacii, de exemplu, se crede că aduce noroc să-ţi lovești soţia sau fiica cu un bici împletit în săptămâna Patimilor. Tradiţia se crede că a apărut odată cu binecuvântarea de primăvară a casei, care este comună tuturor creștinilor ortodocși, prin utilizarea unui bici pentru a lovi ușor animalele sau membrii familiei. Se spune că cine este lovit cu biciul va fi sănătos și fericit în anul următor.

În oraşul Verges, din Spania, în ziua de joi, înainte de Paște, se organizează un „dans al morţii”, care include şi o paradă pe străzile oraşului medieval. Participanţii poartă costume speciale, iar procesiunea se încheie cu defilarea unor personaje costumate în schelete care poartă cutii pline cu cenuşă. Dansul morţii începe la miezul nopţii şi durează trei ore, uneori prelungindu-se până la primele ore ale dimineţii.

În Norvegia, conform tradiţiei, familiile se strâng și se uită la filme cu crime misterioase. Chiar și televiziunile mari din Norvegia își schimbă programul astfel încât să difuzeze astfel de filme. De Paște, editurile urmăresc să publice preponderent romane despre crime și mistere. Și în industria alimentară, companiile care distribuie lapte au ambalaje special concepute astfel încât oamenii să poată citi povestiri scurte despre crime și mistere pe o parte a cutiilor de lapte, toată săptămâna din preajma Paștelui.

Puii de iepure pot fi sinonimi cu nașterea și bucuria, dar în Central Otago, Noua Zeelandă, sunt clasificaţi ca dăunători care distrug culturile. De Paște, o competiţie care se desfășoară în fiecare an recrutează echipe de vânători pentru a participa la o vânătoare de 24 de ore cu scopul de a ucide cât mai mulţi iepurași. În prezent, înregistrarea este de 23.000.

În America Latină, dar și în Grecia și în Cipru are loc sărbătoarea Arderii lui Iuda, iar evenimentul constă în incendierea unei efigii care îl reprezintă pe ucenicul care L-a trădat pe Iisus pentru 30 de arginţi.