Daliţii – membri ai unei caste inferioare din India – au fondat o nouă religie, bazată pe învăţăturile lui Guru Ravidass (un lider spiritual care a trăit în secolul XIV). În opinia sociologilor, cauzele care au determinat această scindare în sânul comunităţii sikhite sunt inegalităţile sociale şi discriminările politice, economice şi religioase la care sunt supuşi daliţii.
Noua religie are o nouă carte sacră, Amrit Bani, care conţine 240 de imnuri scrise de Guru Ravidass, ştiut fiind faptul că acesta învăţa că oamenii nu trebuie apreciaţi sau judecaţi după casta în care s-au născut, ci în funcţie de ceea ce fac. Această scriere sacră înlocuieşte Guru Granth Sahib, care conţinea imnurile lui Guru Ravidass, dar şi învăţăturile şi zicerile altor guru. De asemenea, noua comunitate Ravidassia are un nou loc de pelerinaj care va rivaliza cu Templul de Aur de la Amritsar. C. R. Suman, unul dintre purtătorii de cuvânt ai noii mişcări religioase, declara pentru The Times că scopul adepţilor acestei religii este să iubească omenirea şi să trăiască o viaţă virtuoasă. Anunţul privind fondarea noii comunităţi religioase i-a nemulţumit pe liderii sikhiţi, Gurnam Singh afirmând că scopul unei religii este să îi unească pe oameni, în timp ce noua religie nu face altceva decât să dividă comunitatea sikhită. Se aşteaptă ca decizia luată să determine un val care să influenţeze comunităţile daliţilor din alte provincii ale Indiei, dar şi din afara ţării (astfel de comunităţi există şi în Marea Britanie şi Canada). Daliţii sunt numiţi „cei de neatins”, fiind consideraţi o castă inferioară şi lăsaţi să trăiască la marginea societăţii. Apartenenţa la această castă reprezintă un motiv de discriminare, daliţii nefiind liberi să decidă unde să trăiască, cu cine să se căsătorească, ce fel de muncă să presteze pentru a-şi asigura cele necesare vieţii. De obicei, daliţii îndeplinesc muncile de jos: curăţă latrinele, curăţă sistemele de canalizare, se îngrijesc de cadavrele celor decedaţi etc. Nu li se permite să folosească fântânile publice, fiind siliţi să locuiască separat de castele superioare. Le este interzis accesul în temple pentru a se închina alături de ceilalţi, iar copiii lor întâmpină dificultăţi majore în privinţa accesului la educaţie. Discriminarea daliţilor nu este specifică doar societăţii indiene. În Nepal, „unu din cinci nepalezi trebuie să facă faţă discriminării în fiecare zi, doar pentru că s-a născut într-o familie de daliţi”[1], scria Ramesh Sunam.
[1] Ramesh Sunam, „Will new constitution bring hope for dalits?”, www.nepalnews.com
