Măcel între șiiţii și suniţii din Irak. De ce?

8891

Un val de atacuri cu mașini-capcană a ucis ieri cel puţin 95 de persoane din Irak, ridicând bilanţul morţilor de săptămâna trecută la peste 240 și declanșând unul din cele mai dramatice episoade de violenţe sectare din ultimii ani. Atacurile s-au petrecut atât în zonele șiite, cât și în cele sunite, semn că cele două grupări religioase islamice s-au măcelărit reciproc. Care e mărul discordiei dintre cele două grupări?

Atacurile cu bombă de luni, unele dintre ele petrecute la primele ore ale dimineţii în pieţe care forfoteau de oameni și în staţii aglomorate de autobuz, au trezit temeri puternice că ţara s-ar putea întoarce la starea de război civil din anii negri 2006-2007, scrie USA Today.

 Cea mai mare violenţă s-a înregistrat în capitala Irakului, Baghdad, unde 10 mașini-capcană au explodat în pieţe și alte zone din cartierele șiite, ucigând cel puţin 48 de persoane și rănind peste 150. Cel mai sângeros atac singular a avut loc într-o piaţă aglomerată din cartierul șiit Shaab, unde explozia unei mașini-capcană a ucis 14 persoane și a rănit alte 24, conform The Guardian.

Tensiunile sectare s-au înrăutăţit de când minoritatea sunită din Irak a declanșat un șir de demonstraţii în luna decembrie, acuzând guvernul șiit de rele tratamente împotriva lor. Majoritatea șiită din Irak, care a fost oprimată sub fostul dictator Saddam Hussein, deţine în prezent puterea politică.

Fiind hotărâţi să reconstruiască naţiunea mai degrabă decât să se întoarcă la război civil, șiiţii s-au abţinut să dispună intervenţii armate în ultimii cinci ani, în timp ce extremiștii suniţi, precum grupul Al-Qaeda, au organizat numeroase atacuri, unele dintre ele de anvergură. Dar reînnoirea violenţelor începând cu luna trecută în zonele șiite și sunite a alimentat temerea generalizată a reinstalării războiului sectar.

În ce constau divergenţele dintre șiiţi și suniţi?Musulmanii sunt împărţiţi în două ramuri principale: șiiţi și suniţi. Cele două comunităţi împărtășesc cinci convingeri fundamentale – Mărturisirea de credinţă (Allah e singurul Dumnezeu, iar Mahomed este profetul Lui), rugăciunea de cinci ori pe zi, dania rituală (2,5% din venituri sunt destinate săracilor), postul din luna Ramadan și pelerinajul la Mecca.

Cu toate acestea, între cele două ramuri există și diferenţe fundamentale, atât în ceea ce priveşte interpretarea Coranului, cât mai ales dreptul la succesiune. Scindarea dintre cele două grupări își are originea într-o dispută avută loc la scurt timp după moartea profetului Mahomed (570-632) cu privire la cine ar trebui să conducă în continuare comunitatea musulmană, scrie BBC.

Musulmanii suniţi formează majoritatea comunităţii musulmane (85-90%), considerându-se ramura ortodoxă sau tradiţionalistă a Islamului. Ei cred că Mahomed a intenţionat ca, prin consens, comunitatea musulmană să aleagă un succesor, sau un calif, care să conducă teocraţia (împărăţia pământească, aflată sub conducere divină) înfiinţată de el.

Musulmanii şiiţi reprezintă o minoritate în cadrul Islamului, însumând mai puţin de 170 de milioane de credincioși sau aproximativ 10%. Ei cred că Mahomed l-a ales pe ginerele său Ali ca succesor al său şi că numai urmaşii lui Ali şi ai soţiei sale, Fatima, au dreptul să guverneze comunitatea musulmană. Ali a fost ucis într-o luptă pentru putere cu privire la cine să fie calif sau conducător al musulmanilor.

Fiii săi, Hussein și Hassan, s-au luptat de asemenea pentru a fi califi. Hussein a murit pe câmpul de luptă, iar Hassan se crede că a murit otrăvit. Aceste evenimente au dat naștere cultului martiriului în cadrul Islamului.

Musulmanii șiiţi sunt majoritari în Iran, Irak, Bahrain, Azerbaijan și Yemen. De asemenea, importante comunităţi șiite se întâlnesc și în Afghanistan, India, Kuwait, Liban, Pakistan, Siria și Arabia Saudită.